Conexiunile dintre Flacarile gemene

Cititi cu mintea – Alegeti cu sufletul ,  discerneti , cantariti – Luminati-va intru puterea credintei cu care ati fost haraziti si intru care locuiti .

” Există mai multe nivele de conexiune sufletească. Unii le numesc suflet pereche și alții flăcări gemene; unele dintre aceste conexiuni nu au o natură romantică și totuși sunt foarte importante pentru dezvoltarea noastră. Există un tip de flacără geamănă, cea romantică, care conține cele mai înalte frecvențe dintre toate, și este indiscutabil cea mai intensă experiență pe care cineva o poate avea cu o altă ființă umană. Ca și umani, cu toții avem aceste coduri, în ADN-ul nostru, adânc încriptate încă de la începutul rasei noastre.  Când ființele Lemuriene, care au fost androgine, au decis să experimenteze iubirea și trăirile fizice, și-au divizat sufletul în două, devenind feminini și masculini. Această amprentă este deopotrivă genetică și spirituală. Tânjim profund să ne conectăm cu echivalentul nostru spiritual. Această nevoie de a găsi și a ne conecta cu omologul nostru spiritual, cu egalul nostru este încriptată în ADN-ul nostru încă de la începutul umanității. Mulți sunt în căutarea acestei conexiuni și, de multe ori conexiunea se manifestă doar în plan spiritual, deoarece de multe ori, sufletele nu sunt încarnate simultan în materialitate. Dar, când se întâmplă în viața reală, poți să te pregătești pentru cea mai nebună, teribilă, grea, plină de bucurie și minunată experiență a vieții tale. Abia acum încep să înțeleg asta, deoarece eu însămi mi-am întâlnit flacăra geamănă în lumea fizică. Această energie este aproape insuportabilă, este prea puternică și nu poate fi conținută cu rațiunea. Sensul sinelui este în discuție și mereu prezentă este senzația constantă de moarte a ego-ului, care te vânează mereu și îți împinge limitele. Este ca și cum ți s-ar cere să mori și să renaști în fiecare zi. E nevoie să te eliberezi de tot ce credeai că ești și să renunți la tot pentru orice urmează să vină în ziua următoare. Vei observa niște ciclicități în fluxul trăirilor zilnice și în acest punct al experienței mele, pot să spun că trebuie să înveți să ocolești ciclicitatea până când vei fi conștient destul încât să fii capabil să stai în mijlocul intensității emoționale negative fără să te identifici cu ea, doar fiind capabil să o eliberezi.

Soarele și Luna sunt simbolul flăcărilor gemene, a iubirii eterne.Am să descriu câteva lucruri practice pe care ar fi bine să le știi despre aceste energii. Ciclul privitului în propriul suflet. Este incredibil, chiar și scriind aceste lucruri, sună absolut incredibil! Nu am știut până acum că poți privi în propriul suflet atunci când te conectezi cu alt om. Este atât de intens încât acea energie a spiritului îți ia pur și simplu întreaga ființă în control. Este nevoie să fii conștient de această putere, să te tratezi cu blândețe și iubire, să îți explici ție și tuturor aspectelor din ființa ta că este perfect în regulă și să îți permiți să trăiești. Ciclul acesta al trăirilor este practic ca așa – iubire, super-bucurie, anxietate, panică, tristețe, compasiune.

Iubirea – În ceea ce privește Iubirea, totul se manifestă în cel mai îmbucurător, perfect și pur mod de a simți; vei simți ca și cum nu ai fost niciodată separat/ă de această persoană și că sunteți Unul. Energiile voastre sunt total unificate, perfect echilibrate și vă completați unul pe celălalt în mod egal și non-dependent, dar într-o conexiune infinită care este cea mai familiară și mai minunată dintre toate. Înflorim în energia celuilalt, ne îmbăiem în energia lui/ei, iar aceasta este o parte a amprentei inițiale. Aveți încredere totală și credință în uniunea voastră și nimic nu v-ar putea separa, nici măcar moartea.

Super-Bucuria – După iubire urmează super-bucuria de a fi găsit această persoană și de cât de minunat este totul; parcă vrei să îmbrățișezi întreaga lume și să dăruiești iubire peste tot. Vrei să ajuți și să fii în serviciul Universului, te simți perfect sincronizat și totul este înălțat și mai intens. Bucuria curge prin tine și învăluie tot ce vezi și toate aspectele la care te conectezi. Chiar și numai la nivel vibrațional scoți ce e mai bun din toți și tot ce este în jurul tău se transformă în frecvență curcubeu. Aceasta este cea mai înaltă dintre frecvențe și poate fi resimțită drept copleșitoare deoarece poartă în sine atât de multă lumină.

Anxietatea – După super-bucurie începe munca de curățare a vechilor aspecte ale sinelui. Frica apare pe măsură ce realizezi că nu există certitudini în lume și de asemenea realizezi cât de dificil este să te abandonezi acestui sentiment. Începi să îți pierzi sensul propriei identități și devii neliniștit și copleșit de iubirea pe care o simți pentru această persoană. Nimic din asta nu este logic, ci are o bază emoțională, fără legătură cu realitatea. Unele amintiri celulare sunt declanșate și cele mai profunde insecurități apar în simțire. Dezbaterea pare fără sfârșit și îți consumă toată energia. Acum începi să migrezi rapid către următoarea fază.

Panica – În acest stadiu te simți amenințat și nesigur cu privire la tot, iar trăirile sunt atât de copleșitoare încât nu te poți gândi decât la cum să împingi totul cât mai departe de tine cu putință. Vrei să fugi și să dai vina pe lumea exterioară pentru ceea ce simți. Nu poți gestiona lumina și frecvența așa că îți cobori vibrația în acest stadiu, ca gest strategic de echilibrare. Acesta este momentul în care ego-ul dă lupta sa cea mai puternică pentru a-și păstra sensul individualității sale în intenția de a te proteja împotriva rănirii sau a negării adevărului completei unități cu cosmosul. După ce această faza este consumată vine următoarea.

Tristețea – După ce ai trăit panica și faptul că ai împins iubirea vieții tale cât mai departe cu toată puterea ta, tristețea se instalează rapid în timp ce nu ești sigur că panica a luat cu ea toată intensitatea energiilor. Energia se transformă în tristețe, aducând cu ea dorul și nevoia de a te reconecta cu jumătatea ta. Acum ego-ul va încerca din nou să se lupte, pentru că tristețea îți cere să te predai și să renunți la preconcepții ori la ceea ce îți pare ție corect sau greșit. În acest stadiu ți se cere să privești în propria divinitate și să te conectezi cu ea.

Compasiunea – În acest stadiu te amplasezi pe planul secund și te concentrezi cu totul pe a înțelege și a fi compasiv cu jumătatea ta, fără judecată. Ești dispus și capabil să uiți stadiile anterioare, să te abandonezi iubirii necondiționate, să protejezi și să răsfeți pe celălalt deasupra propriilor nevoi. Aceasta e nevoia ta cea mai profundă la nivel de suflet. În timp ce te cufunzi în acest proces, realizezi cum această persoană este reflexia ta totală, și cum polaritățile lui/ei și imperfecțiunile sunt o reflectare a sufletului tău, cum ființa lui/ei de lumină conține exact aceiași lumină pe care tu o porți în tine. Acest proces te poartă către înțelegerea propriei divinități și abandonării în lumina Universală a iubirii prin compasiune pură și iertare.

Apoi fii pregătit să reiei toată această cursă, să îți așezi pe nas din nou ochelarii cei roz, să îți pui centura de siguranța și să intri cu forță din nou în circuit. Acest ciclu este deopotrivă cel mai neplăcut și cel mai minunat lucru în același timp. Este atât de intens și trebuie să te ții bine pentru că e ca și cum ai merge pe marginea prăpastiei. La un moment dat vei începe să te obișnuiești cu aceste frecvențe înalte și vei deveni mai stabil; făcându-ți munca interioară iar și iar până în acel punct în care ești pregătit să te bucuri de uniune cu totul, abia apoi vei putea să servești misiunii pentru care ai venit. Există un motiv pentru care flăcările gemene ajung împreună, iar munca pe care ele o fac îmi este încă peste înțelegerea mea, în stadiul în care sunt, dar sunt sigură că se va revela curând, pe măsură ce amândoi lucrăm cu această energie. Sfatul meu este să fii blând cu tine, iubitor și să te abandonezi magiei și luminii, fără negociere, doar fii toate astea. Nu avea așteptări cu privire la rezultat, nu pretinde să controlezi, doar iubește și fii înțelegător.

Îți mulțumesc pentru că ai citit.

Iubire și lumină. ”

Sabrina Santos

Acest post este republicat cu permisiunea  thepowerwithinus.

http://oficialmedia.com/conexiunea-dintre-flacarile-gemene-ce-se-intampla-cand-iti-intalnesti-jumatatea-realitatea-fizica/

Imagine similară

Reclame
Publicat în Alte subiecte | Lasă un comentariu

Meditatie La Scufita Rosie

Scufita Rosie eu sunt / Pusa pe gluma si pe cant / Strabat de veacuri drumul lung / La Bunicuta ..Sa ajung !!!

Există o multitudine de poveşti în jurul lumii care au drept personaje principale o fetiţă şi un lup, dar povestea este mult mai comună în ţările europene. Cea mai veche versiune a poveştii ce o are ca personaj principal pe Scufiţa Roşie datează din secolul XVII, iar cele mai faimoase versiuni sunt cele scrise de către Italo Calvino şi, bineînţeles, de către Charless Perrault şi Fraţii Grimm. Pe baza acestui basm au apărut o multitudine de interpretări. Spre exemplu, Susan Brownmiller, jurnalistă din SUA şi feministă convinsă, a conferit acestuia o analiză din punct de vedere sexual, descriind-o ca pe o un viol .
Atunci când vine vorba despre versiunea timpurie a acestui basm, există câteva diferenţe notabile faţă de cea pe care o cunoaştem astăzi. În locul lupului era invocat un vârcolac, dar cea mai antagonistă parte este reprezentată de faptul că în versiunea timpurie exista o scenă a canibalismului, în care carnea bunicii îi era oferită fetiţei, pentru a o mânca. De asemenea, o altă diferenţă stă în faptul că Scufiţei i s-a cerut de către lup să se dezbrace şi să îşi arunce hainele în foc. Mai mult, aceasta se aşază în pat alături de el, dar invocă scuza conform căreia trebuie să îşi facă nevoile, astfel reuşind să scape. Mai mult, există o variantă a poveştii în care lupul o mănâncă pe Scufiţa Roşie, iar aceasta se termină în acest punct .
După o îndelungată cercetare asupra folclorului, în anul 2013 s-a concluzionat că acest basm îşi are originile în Orientul Mijlociu şi că a fost scris în secolul I. Pentru a ajunge la acest rezultat, aceştia au analizat 58 de versiuni ale basmului ce proveneau din regiuni diferite .
Sursa: The Vintage News

http://www.descopera.ro/cultura/15958159-versiunea-timpurie-a-basmului-scufita-rosie-este-terifianta-violenta-si-groteasca

Iata si frumoasa versiune a Parintelui Claudiu Melean   ❤

Related image

Publicat în Alte subiecte | Lasă un comentariu

Secretul este ceea ce simtim

Secretul este ceea ce simţim
Cu ajutorul imaginaţiei, noi putem dezarma şi transforma violenţa din această lume. Relaţiile noastre cele mai intime sau mai puţin intime devin imaginative atunci când ne trezim şi devenim conştienţi de ‚misterul ascuns în toate epocile’, şi anume că principiul christic există în noi şi este imaginaţia noastră. Atunci când înţelegem acest lucru, noi realizăm că nu putem spune că trăim decât atunci când trăim în imaginaţia noastră.
Capitolul 1
Legea şi modul ei de operare
Lumea şi tot ceea ce conţine ea este conştiinţa condiţionată a omului, obiectivată. Cauza şi substanţa întregii lumi este conştiinţa. De aceea, dacă dorim să descoperim secretul creaţiei, noi trebuie să ne întoarcem atenţia asupra conştiinţei.
Cunoaşterea legii conştiinţei şi a metodei de operare a acesteia te va ajuta să realizezi tot ce îţi doreşti în viaţă. Înarmat cu această cunoaştere, tu îţi vei putea construi şi menţine o lume ideală.
Conştiinţa este singura realitate, nu la modul figurat, ci într-un sens cât se poate de real. Pentru a înţelege mai clar, noi putem compara realitatea cu un râu care se împarte în doi afluenţi: mintea conştientă şi mintea subconştientă. Pentru a opera cu inteligenţă legea conştiinţei, este necesar să înţelegem relaţia dintre cele două tipuri de minţi. Mintea conştientă este personală şi selectivă; cea subconştientă este impersonală şi neselectivă. Planul conştient este cel al efectelor; cel subconştient este cel al cauzelor. Cele două aspecte reprezintă diviziunea masculină şi cea feminină a conştiinţei. Mintea conştientă este masculină, iar cea subconştientă este feminină.
Mintea conştientă generează idei şi le impregnează în mintea subconştientă. Cea subconştientă receptează aceste idei şi le dă formă şi expresie.
Prin intermediul acestei legi – respectiv prin conceperea unei idei şi prin impregnarea ei în mintea subconştientă – se naşte întreaga realitate. Fără ea nu ar exista nimic din ceea ce vedem în jurul nostru. Mintea conştientă impregnează mintea subconştientă, în timp ce aceasta din urmă manifestă ideile impregnate în ea.
Mintea subconştientă nu produce niciodată idei, dar le acceptă pe cele pe care mintea conştientă le consideră adevărate, pe care le obiectivează printr-un mecanism cunoscut numai de ea. Prin puterea de a-şi imagina şi de a simţi, şi prin libertatea de a alege ideile pe care doreşte să le cultive, omul îşi poate controla propria creaţie. Controlul minţii subconştiente este posibil prin controlul ideilor şi sentimentelor cultivate.
Mecanismul creaţiei este ascuns în adâncurile minţii subconştiente – aspectul feminin sau pântecul creator. Aceasta transcende raţiunea şi nu cunoaşte deducţia. Ea consideră sentimentele realităţi care există în sine, aşa că începe de îndată să le dea curs. Procesul creator începe întotdeauna cu o idee, iar ciclul lui se derulează pe baza unui sentiment şi se încheie printr-un act de voinţă. Ideile sunt impregnate în mintea subconştientă prin intermediul sentimentelor. Nici o idee nu este impregnată în mintea subconştientă dacă nu este simţită. Odată simţită, ea trebuie să capete formă, indiferent dacă este bună, rea sau indiferentă. Simţirea este singurul mediu prin care ideile sunt impregnate în mintea subconştientă. De aceea, oamenii care nu îşi pot controla emoţiile îşi pot impregna cu uşurinţă în subconştient diferite stări nedorite. Atunci când vorbim de controlul sentimentelor, noi nu ne referim la restrângerea sau la suprimarea acestora, ci mai degrabă la disciplinarea sinelui prin imaginarea şi cultivarea acelor sentimente care contribuie la fericirea noastră. Controlul sentimentelor joacă un rol absolut în trăirea unei vieţi împlinite şi fericite. În consecinţă, nu cultiva niciodată sentimente şi emoţii nedorite, şi nu te gândi cu simpatie la lucrurile rele, indiferent de forma pe care o iau acestea. Nu insista asupra imperfecţiunii tale sau a altor oameni; în caz contrar, îţi vei impregna singur aceste limitări în mintea ta subconştientă. Dacă nu doreşti să trăieşti o anumită experienţă, nu cultiva sentimentul că o trăieşti – tu sau altcineva. Aceasta este singura lege a unei vieţi împlinite şi fericite. Orice altceva este un simplu comentariu. Orice emoţie produce o impresie asupra minţii subconştiente, iar dacă nu este contracarată printr-o emoţie mai puternică cu sens opus, ea trebuie exprimată. Emoţia exprimată este întotdeauna cea dominantă. Gândul „eu sunt sănătos” produce o emoţie mai puternică decât gândul „eu voi fi sănătos”. Ideea că „voi fi” reprezintă o dovadă că „nu sunt”, iar gândul „eu sunt” este inevitabil mai puternic decât „eu nu sunt”. Ceea ce simţi că eşti domină întotdeauna ceea ce simţi că ţi-ai dori să fii. În consecinţă, pentru a fi realizată, o dorinţă trebuie să fie simţită ca o stare care există deja, nu ca una care nu există. Senzaţia precede manifestarea şi reprezintă fundamentul pe care se sprijină aceasta. De aceea, fii întotdeauna atent la stările tale de spirit şi la emoţiile pe care le manifeşti, căci există o conexiune neîntreruptă între ceea ce simţi şi lumea vizibilă în care trăieşti. Corpul tău este un filtru emoţional, păstrând urmele emoţiilor tale prevalente. Cauza tuturor bolilor sunt dezechilibrele emoţionale, îndeosebi emoţiile suprimate. Emoţia intensă trăită în legătură cu un aspect negativ, rămasă însă neexprimată în exterior, reprezintă începutul bolii sau al dezechilibrului – deopotrivă la nivelul corpului fizic şi al mediului exterior. Nu cultiva niciodată sentimente de regret sau de eşec, căci frustrarea generată de neîmplinirea obiectivelor tale conduce automat la boală. Nu te gândi şi nu cultiva decât sentimente asociate cu starea pe care îţi propui să o realizezi. Cultivarea emoţiilor asociate cu realitatea dorită şi viaţa trăită la unison cu această convingere pot conduce la veritabile miracole. Toate schimbările la nivelul realităţii manifestate devin posibile numai printr-o schimbare la nivel emoţional. Schimbarea emoţiilor reprezintă o schimbare a propriului destin. Întreaga creaţie se produce în lumea minţii subconştiente. În consecinţă, ceea ce trebuie să faci tu este să dobândeşti un control asupra modului în care operează aceasta, respectiv asupra ideilor şi sentimentelor tale. Ceea ce ţi se întâmplă nu se datorează niciodată şansei sau accidentelor, la fel cum norocul sau ghinionul tău nu au nimic de-a face cu soarta predestinată. Întregul tău univers personal este determinat de impresiile impregnate în mintea ta subconştientă. Aceasta nu este selectivă. Ea este impersonală, şi nu ţine cont de persoana care îşi impregnează impresiile asupra ei. Minţii subconştiente nu îi pasă de adevărul sau de falsitatea emoţiilor tale. Ea acceptă întotdeauna ceea ce simţi tu că este adevărat. Cu alte cuvinte, adevărul ei sunt propriile tale sentimente (asociate cu ceea ce crezi că este adevărat). Pentru cel care ştie să se folosească de această calitate a minţii sale subconştiente nimic nu este imposibil. Tot ce poate concepe mintea omului, simţind că este adevărat, mintea sa subconştientă poate obiectiva. Sentimentele tale creează tiparul care îţi modelează lumea exterioară, iar o schimbare a sentimentelor este sinonimă cu schimbarea acestui tipar. Mintea subconştientă manifestă întotdeauna impresiile care i-au fost impregnate. De îndată ce primeşte o astfel de impresie, ea începe să lucreze pentru a-i da o expresie concretă. Ea acceptă emoţia impregnată în ea, considerând-o o realitate în sine, şi începe imediat să producă în lumea exterioară obiectivă echivalentul exact al emoţiei respective. Mintea subconştientă nu modifică niciodată convingerile acceptate de mintea conştientă a omului. Ea le dă curs până la ultimul detaliu, indiferent dacă sunt sau nu benefice pentru cel care le-a emis. Pentru a-ţi impregna mintea subconştientă cu starea dorită, tu trebuie să cultivi emoţia pe care ai trăi-o dacă dorinţa ţi-ar fi deja îndeplinită. Atunci când îţi defineşti obiectivul, nu trebuie să ai nimic altceva în minte decât obiectivul respectiv (destinaţia finală pe care ţi-o propui). Nu te gândi nici o clipă la maniera în care va fi manifestat acesta sau la dificultăţile implicate în manifestarea sa. Gândul la o anumită stare dublat de emoţiile asociate cu ea o impregnează automat în subconştient. În consecinţă, dacă insişti asupra dificultăţilor pe care le vei întâmpina şi asupra barierelor sau întârzierilor cu care te vei confrunta, subconştientul tău va accepta prin însăşi natura lui neselectivă emoţia asociată cu dificultăţile şi cu obstacolele, considerând că asta aştepţi de la el, şi le va manifesta în lumea exterioară. Mintea subconştientă este pântecul creaţiei. Ea receptează ideile omului prin intermediul emoţiilor asociate cu acestea. Nu modifică niciodată aceste idei, şi le dă întotdeauna formă şi expresie, după chipul şi asemănarea emoţiilor asociate cu ele. În consecinţă, dacă simţi că un obiectiv este imposibil de atins, tu îţi impregnezi practic în subconştient ideea de eşec. Deşi mintea subconştientă îl slujeşte cu credinţă pe om, nu trebuie să credem că relaţia ei cu acesta este cea dintre un servitor şi stăpânul lui, aşa cum se credea în antichitate. Profeţii din altădată au numit-o sclava şi servitoarea omului. Sfântul Pavel a personificat-o ca pe o „femeie”, declarând: „Femeia trebuie să fie supusă bărbatului în toate”. Mintea subconştientă slujeşte într-adevăr cu credinţă omul, dând formă tuturor sentimentelor sale, dar respinge cu putere obligativitatea, reacţionând mai degrabă la convingere decât la comandă. În consecinţă, o putem compara mai mult cu o soţie preaiubită decât cu o slujitoare. Afirmaţia potrivit căreia „soţul este capul soţiei” [Efeseni 5] nu este întotdeauna adevărată în ceea ce priveşte căsnicia dintre un bărbat şi o femeie, dar este adevărată în ceea ce priveşte mintea conştientă şi cea subconştientă, respectiv relaţia dintre aspectul masculin şi cel feminin al conştiinţei. Misterul la care se referea Pavel atunci când a scris: „Acesta este un mare mister… Cel care îşi iubeşte soţia, se iubeşte pe sine… Şi cei doi vor forma un singur trup” – este pur şi simplu misterul conştiinţei. În sine, conştiinţa este unitară şi indivizibilă, dar de dragul creaţiei ea pare împărţită în două. Aspectul conştient (obiectiv) sau masculin este într-adevăr capul, care domină aspectul subconştient (subiectiv) sau feminin. Cu toate acestea, nu putem vorbi în nici un caz de dominarea unui tiran, ci mai degrabă de cea a unui iubit. Aşadar, dacă îţi asumi emoţia pe care ai simţi-o dacă te-ai afla deja în posesia obiectivului tău, mintea ta subconştientă acceptă să dea formă prezumţiei tale, acceptând-o cu o supunere absolută (fără să o modifice în nici un fel). Dorinţele tale nu sunt acceptate însă de ea atât timp cât nu îţi asumi emoţiile asociate cu realitatea lor, căci o idee nu poate fi acceptată de mintea subconştientă decât prin simţire (prin emoţiile asociate cu ea) şi nu poate fi manifestată în lumea exterioară decât prin acceptarea ei de către mintea subconştientă. Ce-i drept, este mai uşor să cultivi sentimente asociate cu evenimentele propriu-zise din lumea exterioară decât să recunoşti că acestea din urmă îţi reflectă propriile emoţii. Faptul că lumea exterioară oglindeşte lumea interioară rămâne însă un adevăr etern. „Ceea ce există în interior există inclusiv în exterior”. „Nu poate să ia un om nimic dacă nu i s-a dat lui din cer”. În sfârşit: „Împărăţia lui Dumnezeu există în interiorul vostru”. Nimic nu vine din lumea exterioară; tot ce există provine din lumea interioară – adică din mintea subconştientă. Tot ce vezi tu în lumea exterioară este conţinutul minţii tale subconştiente. Lumea în care trăieşti este conştiinţa ta obiectivată, până la ultimul detaliu. Stările obiective depun mărturie pentru impresiile impregnate în subconştientul tău. O schimbare a impresiei conduce la o schimbare a expresiei. Mintea subconştientă acceptă ceea ce simţi tu că este adevărat, şi cum creaţia este rezultatul acestor impresii subconştiente, tu eşti cel care determină această creaţie, prin ceea ce simţi. Tu eşti deja ceea ce îţi doreşti să fii, şi singurul motiv pentru care nu realizezi acest lucru este refuzul tău de a crede în el. Căutarea în afara ta a lucrurilor pe care nu le simţi în tine este zadarnică, căci nu vei găsi niciodată ceea ce îţi doreşti, ci numai ceea ce eşti deja. Pe scurt, tu nu poţi manifesta şi nu poţi avea decât acele lucruri de care eşti conştient că eşti una cu ele sau că le posezi. „Celui care are i se va mai da.” Negarea dovezilor oferite de simţuri şi asumarea sentimentelor asociate cu împlinirea dorinţelor este singura modalitate de îndeplinire a acestora. Autocontrolul gândurilor şi al sentimentelor este cel mai înalt tip de realizare. Atât timp cât nu deţii încă un autocontrol perfect, astfel încât să simţi ceea ce îţi doreşti să simţi, foloseşte-te de somn şi de rugăciune pentru a te ajuta să atingi stările dorite. Acestea sunt cele două porţi care permit accesul la mintea subconştientă.

Capitolul 2
Somnul
Somnul reprezintă o treime din viaţa pe care o petrecem pe acest pământ, fiind o poartă naturală către mintea subconştientă. De aceea, în acest capitol ne vom ocupa de el. Cele două treimi conştiente ale vieţii petrecute pe pământ sunt măsurate de gradul atenţiei pe care i-o acordăm somnului. Dacă vom înţelege şi vom învăţa să ne desfătăm cu ceea ce ne poate oferi în fiecare noapte starea de somn, noi îl vom aştepta cu aceeaşi nerăbdare cu care am aştepta întâlnirea cu persoana de care suntem îndrăgostiţi. „El vorbeşte prin vise, prin vedenii de noapte, când oamenii sunt cufundaţi într-un somn adânc, când dorm în patul lor.” (Iov 33). Într-adevăr, omul poate pătrunde în mintea sa subconştientă în timpul somnului şi al stării de rugăciune (care este asemănătoare somnului), impregnând-o cu impresiile şi cu instrucţiunile dorite. În aceste stări, mintea conştientă şi cea subconştientă sunt unite într-o manieră creatoare. Aspectul masculin şi cel feminin devin „un singur trup”. Somnul este perioada în care mintea conştientă sau masculină îşi întoarce privirea dinspre lumea simţurilor pentru a-şi găsi iubita – mintea subconştientă. Spre deosebire de femeile din lumea exterioară care se căsătoresc cu intenţia de a-şi schimba soţii, mintea subconştientă nu doreşte să schimbe cu nimic starea lucidă a conştiinţei de veghe, ci o iubeşte exact aşa cum este, modelând lumea exterioară în care trăieşte aceasta după chipul şi asemănarea ei. Toate condiţiile şi evenimentele din viaţa ta sunt copiii tăi, creaţi după tiparele impresiilor lăsate de mintea ta conştientă în cea subconştientă în timpul somnului. Ei sunt creaţi după chipul şi asemănarea sentimentelor tale cele mai profunde, pe care ţi le şi dezvăluie cu această ocazie. „Precum în cer, aşa şi pe pământ.” Precum în mintea subconştientă, aşa şi pe pământ. Ceea ce există în mintea ta subconştientă atunci când te duci la culcare este măsura manifestărilor din cele două treimi conştiente ale vieţii tale petrecute pe pământ. Singurul lucru care te împiedică să îţi realizezi obiectivele este incapacitatea ta de a simţi că eşti deja una cu ceea ce îţi doreşti să devii sau că te afli deja în posesiunea obiectului dorit. Subconştientul tău dă formă dorinţelor tale numai atunci când simţi că acestea îţi sunt deja îndeplinite. Inconştienţa din timpul somnului este starea normală a subconştientului. Dat fiind că tot ceea ce există în viaţa ta derivă din interiorul tău, iar viziunea ta legată de sine determină ceea ce urmează să ţi se întâmple, este foarte important să îţi simţi dorinţele îndeplinite înainte de a adormi. Tu nu poţi extrage vreodată din adâncurile fiinţei tale ceea ce îţi doreşti, ci numai ceea ce eşti deja, respectiv ceea ce simţi că eşti şi ceea ce simţi că este adevărat în privinţa celorlalţi oameni din viaţa ta. În aceste condiţii, pentru a-ţi fi îndeplinite, dorinţele tale trebuie să treacă mai întâi prin filtrul sentimentului că ţi-au fost deja îndeplinite. Cu alte cuvinte, sentimentul care trebuie să îţi monopolizeze atenţia înainte de a adormi este cel pe care l-ai trăi ca răspuns la întrebarea: „Ce aş simţi dacă dorinţa mi-ar fi deja îndeplinită?” Altfel spus, ceea ce trebuie să faci înainte de a adormi este să te scufunzi în acea stare de spirit pe care ai avea-o dacă ai fi sau ai avea deja ceea ce îţi doreşti. Odată adormit, omul nu mai are libertatea de a alege. Întregul lui somn este dominat de ultima viziune legată de sine pe care a avut-o înainte de a adormi. În consecinţă, el trebuie să îşi asume întotdeauna înainte de a adormi sentimentul de satisfacţie generat de faptul că a obţinut deja ceea ce îşi doreşte. „Veniţi în faţa mea cântând şi exprimându-vă recunoştinţa”. „Intraţi cu laude pe porţile lui, intraţi cu cântece în curţile lui”. Starea ta de spirit înainte de a adormi defineşte starea ta de conştiinţă atunci când ajungi în prezenţa iubitei tale eterne: mintea subconştientă. Aceasta te vede exact aşa cum te percepi singur prin ceea ce simţi în legătură cu tine. Dacă te pregăteşti pentru somn susţinând conştiinţa succesului prin cultivarea sentimentului că „eu am succes”, vei avea cu siguranţă succes. Culcă-te pe spate, cu capul neridicat mai sus decât corpul, simte ceea ce ai simţi dacă te-ai afla deja în posesia dorinţei tale îndeplinite şi relaxează-te până când te scufunzi în inconştienţa stării de somn. „Cel care veghează asupra Israelului nu doarme niciodată”, dar el „îi dăruieşte somnul preaiubitei sale”. Mintea subconştientă nu doarme niciodată. Somnul este o poartă prin care mintea conştientă din starea de veghe se uneşte într-o manieră creatoare cu mintea subconştientă. Somnul ascunde actul creator, în timp ce lumea obiectivă îl dezvăluie. În timpul somnului, omul îşi impregnează subconştientul cu impresiile generate de concepţia sa legată de sine. Nu există o descriere mai frumoasă a poveştii de dragoste dintre mintea conştientă şi cea subconştientă decât cea din „Cântarea Cântărilor (Cântecul lui Solomon)”: „Noaptea-n pat l-am căutat pe dragul sufletului meu… Când l-am găsit pe cel iubit; l-am apucat şi nu l-am mai lăsat, până nu l-am dus la mama mea, până nu l-am dus în casa ei, în care am fost concepută”. Atunci când te pregăteşti să adormi, conştientizează-te în acea stare de spirit care corespunde împlinirii dorinţei tale, iar apoi relaxează-te până când adormi. „Iubitul” pe care îl cauţi este dorinţa ta îndeplinită. Ceea ce trebuie să cauţi tu noaptea, când stai în pat, este sentimentul că dorinţa ţi-a fost deja îndeplinită, pentru a o duce în camera mamei tale, în care ai fost conceput, adică în starea de somn sau în mintea subconştientă care ţi-a dat formă, astfel încât şi dorinţa ta să capete expresia dorită de tine. Aceasta este metoda prin care dorinţele pot fi conduse în mintea subconştientă. Conştientizează-te în acea stare de spirit care corespunde îndeplinirii dorinţei tale şi scufundă-te în somn pe fundalul acestei stări. Noapte de noapte, asumă-ţi din nou şi din nou sentimentul că eşti, ai sau asişti la ceea ce îţi doreşti să fii, să posezi sau să vezi manifestat. Nu te culca niciodată simţindu-te descurajat sau nesatisfăcut. Nu adormi niciodată într-o stare de spirit care corespunde conştiinţei eşecului. Mintea ta subconştientă, a cărei stare naturală este somnul, te vede aşa cum crezi tu însuţi că eşti şi dă curs convingerilor tale indiferent dacă acestea sunt benefice, nocive sau neutre pentru tine. Ceea ce simţi se impregnează în mintea ta subconştientă, iar ea, ca o iubită ascultătoare, dă formă acestor impresii şi le dă naştere ca unor copii ai preaiubitului ei. Atitudinea pe care trebuie să o adopţi înainte de a adormi este: „Cât de frumoasă eşti tu, draga mea, şi fără nici o pată”. Ignoră aparenţele şi conştientizează faptul că lucrurile sunt exact aşa cum îţi doreşti, căci „El cheamă lucruri care nu sunt vizibile ca şi cum ar fi, iar cele invizibile devin vizibile”. Asumarea sentimentului de satisfacţie este sinonimă cu invocarea manifestării condiţiei dorite, care să oglindească această satisfacţie. „Semnele vin după, nu înainte.” Dovada că eşti o anumită stare vine întotdeauna după conştientizarea acesteia; niciodată înainte. Tu eşti visătorul etern care visează vise aparent temporale. Visele tale iau forma pe care le-o dai tu, prin conştientizarea realităţii lor. Nu te limita singur, reducându-te la trecutul tău. Pornind de la premisa că nimic nu este imposibil pentru conştiinţă, începe să îţi imaginezi stări care transcend experienţele pe care le-ai trăit în trecut. Omul poate realiza tot ce îşi poate imagina mintea sa. Toate stările obiective (vizibile) au fost mai întâi subiective (invizibile), iar oamenii le-au invocat în lumea vizibilă prin cultivarea sentimentului că sunt reale. Procesul creator începe întotdeauna cu imaginarea unei situaţii (unui lucru), urmată de acceptarea convingerii că ea este reală. Imaginează-ţi şi aşteaptă-te întotdeauna la tot ce poate fi mai bun. Lumea nu se va putea schimba până când nu vei începe să îţi schimbi viziunea asupra ei. „Ceea ce există în interior, există inclusiv în exterior”. Naţiunile, la fel ca şi oamenii, nu sunt altceva decât ceea ce crezi că sunt. Indiferent în ce constă problema ta, unde este situată ea şi pe cine priveşte, tu nu o vei putea schimba decât schimbându-te pe tine însuţi, şi nimeni nu te poate ajuta în această direcţie, după cum nimeni nu ţi se poate opune. Tot ce ai de făcut este să te convingi pe tine însuţi de adevărul dorinţei pe care doreşti să o vezi manifestată. Dacă vei reuşi să îţi induci starea de spirit asociată cu împlinirea dorinţei tale, în lumea exterioară se vor produce rezultate care îţi vor confirma noua convingere. Nu încerca niciodată să convingi pe altcineva să adopte starea pe care doreşti să o manifeste, ci convinge-te pe tine însuţi că el manifestă deja starea pe care o doreşti. Orice dorinţă îţi poate fi îndeplinită dacă îţi vei asuma sentimentul că ţi-a fost deja îndeplinită. Este imposibil să dai greş, cu excepţia cazului în care nu reuşeşti să te convingi singur de realitatea dorinţei tale îndeplinite. Schimbarea unei convingeri interioare este urmată întotdeauna de o schimbare a expresiei sale în lumea exterioară. În fiecare seară, înainte de culcare, încearcă să te simţi satisfăcut şi perfect, căci iubita ta subiectivă (mintea subconştientă) creează întotdeauna lumea obiectivă după chipul şi asemănarea viziunii tale asupra ei, definită de ceea ce simţi. Cele două treimi din viaţa ta pe pământ pe care le petreci în starea de veghe nu reprezintă decât o mărturie a impresiilor tale subconştiente. Acţiunile şi evenimentele pe care le trăieşti în cursul zilei sunt efecte, nu cauze. Tot ce poţi face tu este să îţi foloseşti liberul arbitru (libertatea de a alege). „Alege astăzi pe cine vei sluji”. Acest dicton descrie libertatea ta de a alege starea de spirit pe care doreşti să ţi-o asumi. În ceea ce priveşte expresia acestei stări, acesta este secretul minţii tale subconştiente. Mintea subconştientă receptează impresii numai sub forma sentimentelor omului, după care le dă formă şi expresie printr-un mecanism cunoscut numai de ea. Acţiunile omului sunt determinate de impresiile sale subconştiente. Iluzia că dispune de un liber arbitru şi convingerea că este liber să acţioneze aşa cum doreşte nu reprezintă altceva decât ignorarea cauzelor care îl determină să acţioneze. Omul se crede liber, dar numai pentru că a uitat puntea de legătură dintre el şi evenimentele pe care le trăieşte.
Omul aflat în stare de veghe este obligat să îşi exprime impresiile subconştiente. Dacă acestea sunt negative, datorită lipsei sale de înţelepciune din trecut, el trebuie să înceapă să îşi schimbe gândurile şi sentimentele, căci numai aşa îşi va putea schimba el lumea exterioară. Nu te risipi nici un moment în regrete, căci acest mod de a te gândi la greşelile din trecut nu face decât să realimenteze infecţia. „Lasă-i pe morţi să îşi îngroape morţii.” Întoarce-ţi faţa de la aparenţe şi asumă-ţi sentimentul pe care l-ai trăi dacă ceea ce îţi doreşti ar fi deja îndeplinit. Simţirea unei stări produce starea respectivă. Rolul pe care îl joci pe scena lumii este determinat de viziunea ta asupra propriei tale fiinţe. Dacă simţi că dorinţa ţi-a fost îndeplinită şi adormi în această stare de spirit, tu îţi repartizezi rolul principal pentru viitorul apropiat, iar atunci când dormi, tu repeţi şi eşti instruit cum trebuie să îţi joci acest rol. Acceptarea unui obiectiv final atrage automat mijloacele de realizare a lui. Poţi fi absolut convins de acest lucru. Dacă înainte de a adormi nu iei cu tine starea pe care ţi-o doreşti (starea de spirit care corespunde dorinţei tale îndeplinite), tu vei duce cu tine în camera celei care te-a conceput suma tuturor reacţiilor şi sentimentelor pe care le-ai trăit în ziua care tocmai s-a scurs, iar în timpul somnului vei fi instruit în privinţa manierei în care va trebui să le manifeşti a doua zi. Când te vei trezi din somn, vei crede că eşti un om liber să facă ce vrea, fără să îţi dai însă seama că fiecare acţiune şi fiecare eveniment pe care le vei trăi sunt deja predeterminate de viziunea asupra propriei fiinţe pe care ai avut-o în momentul în care ai adormit. Aşadar, singura libertate de care te bucuri este libertatea de a reacţiona. Tu eşti liber să alegi în ce fel reacţionezi la drama zilei, dar aceasta – acţiunile, evenimentele şi circumstanţele pe care le trăieşti – este deja determinată.
Dacă nu îţi defineşti într-o manieră conştientă şi intenţionată atitudinea şi starea de spirit din momentul în care te pregăteşti să adormi, tu adormi într-o stare de spirit compusă din toate sentimentele şi reacţiile pe care le-ai trăit de-a lungul zilei. Fiecare reacţie produce o impresie subconştientă, şi dacă nu este contracarată de o emoţie opusă mai puternică, va deveni cauza unei acţiuni viitoare. Ideile dublate de emoţii sunt acţiuni creatoare. Foloseşte-ţi cu înţelepciune acest drept divin. Capacitatea ta de a gândi şi de a simţi îţi dă dreptul să domneşti asupra întregii creaţii.
Atunci când eşti treaz, tu eşti ca un grădinar care îşi alege seminţele pentru grădina pe care doreşte să o planteze, dar „dacă un bob de porumb cade pe pământ şi nu moare, el rămâne singur; în schimb, dacă moare, el produce un rod foarte bogat”. Viziunea legată de sine pe care o cultivi înainte de a adormi este sămânţa pe care o plantezi în solul subconştientului tău. Dacă vei adormi simţindu-te satisfăcut şi fericit, a doua zi vei trăi circumstanţe şi evenimente care îţi vor confirma această stare de spirit. Somnul este o poartă care dă către rai. Singurul lucru pe care îl poţi lua cu tine aici este sentimentul referitor la o condiţie, o acţiune sau un obiect. De aceea, cultivă întotdeauna sentimentul că dorinţele ţi-au fost îndeplinite înainte de a adormi.
„Precum în conştiinţă, aşa şi pe pământ”.

Capitolul 3
Rugăciunea
La fel ca şi somnul, rugăciunea reprezintă o modalitate prin care poţi pătrunde în mintea ta subconştientă. „Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns, şi Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti.” Rugăciunea este un fel de iluzie a somnului, care reduce impresia lumii exterioare şi determină mintea să devină mai receptivă la sugestiile interioare. Mintea aflată într-o stare de rugăciune este relaxată şi receptivă, la fel ca cea aflată pe punctul de a adormi. Atunci când te rogi, ceea ce contează nu este atât ce ceri, cât felul în care te pregăteşti pentru primirea lucrului cerut. „Indiferent ce vă doriţi, atunci când vă rugaţi credeţi că le-aţi primit deja, şi le veţi primi”. Singura condiţie necesară este să crezi că ţi s-a răspuns deja la rugăciune. O rugăciune îşi primeşte întotdeauna răspunsul dacă îţi asumi sentimentul pe care l-ai trăi dacă te-ai afla deja în posesia obiectivului dorit. În clipa în care îţi accepţi dorinţa ca pe un fapt împlinit, mintea ta subconştientă găseşte cele mai bune modalităţi de a o transpune în fapt. Aşadar, dacă doreşti să te rogi cu succes, ceea ce contează este să consideri că dorinţa ţi-a fost deja îndeplinită. Un om perfect disciplinat se află întotdeauna în starea de spirit care corespunde dorinţei sale îndeplinite. El ştie că singura realitate este conştiinţa şi că ideile şi sentimentele sunt aspecte ale conştiinţei, fiind la fel de reale ca şi obiectele din lumea fizică. De aceea, el nu cultivă niciodată sentimente care nu contribuie la fericirea lui, conştient că emoţiile sunt cauzele acţiunilor şi circumstanţelor din viaţa sa. La antipod, omului nedisciplinat nu îi vine să creadă ceea ce nu îi arată simţurile, aşa că acceptă sau respinge diferite lucruri exclusiv în funcţie de ceea ce îi spun aceste simţuri. Datorită acestei tendinţe de a se baza exclusiv pe dovezile oferite de simţurile sale, înainte de a începe să se roage el trebuie să îşi blocheze simţurile, pentru a putea simţi astfel ceea ce acestea contestă. Dacă te afli într-o stare de spirit care îţi spune: „Mi-ar plăcea, dar nu pot”, cu cât vei încerca mai abitir, cu atât mai puţin vei reuşi să te pui în starea de spirit care corespunde dorinţei tale îndeplinite. În acest fel, tu nu vei atrage niciodată ceea ce îţi doreşti, ci opusul dorinţei tale (de care eşti conştient). Rugăciunea este arta cultivării sentimentelor asociate cu împlinirea dorinţelor. Dacă simţurile tale confirmă absenţa lucrului pe care ţi-l doreşti, orice efort conştient de a contracara această sugestie este inutil şi tinde să intensifice sugestia. Rugăciunea este arta punerii la unison cu dorinţa ta, nu a forţării ei. Dacă emoţiile tale sunt în conflict cu ceea ce îţi doreşti, cele care vor prevala vor fi emoţiile. Sentimentele dominante devin invariabil manifeste. Rugăciunea trebuie să fie complet lipsită de efort. Deşi încearcă să regleze o atitudine mentală negată de simţuri, efortul se dovedeşte fatal. Pentru a te pune la unison cu dorinţa ta îndeplinită, ceea ce trebuie să faci este să îţi creezi o stare pasivă, un fel de reverie sau de reflecţie meditativă similară stării care precede somnul. În această stare de relaxare, mintea îşi întoarce atenţia de la lumea obiectivă şi percepe cu uşurinţă realitatea stărilor subiective. Deşi rămâi conştient, putând să îţi deschizi ochii şi să te mişti, tu nu ai nici o dorinţă să faci acest lucru. O modalitate uşoară de a-ţi crea această stare pasivă constă în a te relaxa într-un fotoliu confortabil sau pe pat. Dacă stai pe pat, întinde-te pe spate, cu capul la nivelul restului corpului, închide ochii şi imaginează-ţi că ţi-e somn. Simte: mi-e somn, atât de somn, sunt foarte, foarte, somnoros.
În scurt timp, vei experimenta o stare de detaşare totală, pierzând orice dorinţă de a te mişca. Starea de relaxare care rămâne este plăcută şi confortabilă, şi nu mai simţi nevoia de a-ţi schimba poziţia, deşi în alte circumstanţe nu te-ai simţi deloc atât de confortabil. Odată intrat în această stare pasivă, imaginează-ţi că dorinţa ta s-a îndeplinit – nu cum s-a îndeplinit ea, ci doar faptul că acum îţi este îndeplinită. Imaginează-ţi într-o manieră vizuală ceea ce îţi doreşti să realizezi în viaţă, apoi simte ce ai simţi dacă te-ai bucura deja de lucrul respectiv. Gândurile produc mici mişcări ale buzelor care pot fi auzite în starea pasivă de rugăciune ca şi cum ar fi vorbe rostite din exterior. Acest grad de pasivitate nu este însă esenţial pentru îndeplinirea rugăciunilor tale. Singurul lucru cu adevărat necesar este să îţi creezi o stare pasivă şi să simţi că dorinţa ţi-a fost îndeplinită. Tot ce ţi-ai putea dori vreodată îţi aparţine deja. Tu nu ai nevoie de cineva care să te ajute să primeşti lucrurile respective, căci ele sunt deja ale tale. Invocă-ţi dorinţele şi transformă-le în realitate prin imaginarea împlinirii lor, susţinută de ceea ce simţi. Dacă accepţi împlinirea finală a dorinţelor tale, tu devii indiferent la un posibil eşec, căci acceptarea destinaţiei finale creează mijloacele necesare pentru atingerea ei. Atunci când ieşi din starea de rugăciune, tu te simţi ca şi cum ai fi văzut finalul fericit al unei piese de teatru, dar nu şi maniera în care s-a ajuns la el. Indiferent cum s-a ajuns însă la el, tu îţi păstrezi calmul şi te simţi absolut sigur în cunoaşterea ta că destinaţia finală a fost perfect definită.

Capitolul 4
Spiritul – Ceea ce simţim
„Nu prin forţă, nu prin putere, ci prin Spiritul Meu, a spus Domnul oştirilor.” Intră în spiritul stării dorite prin asumarea sentimentelor pe care le-ai simţi dacă dorinţele tale ţi-ar fi deja îndeplinite. Prin cultivarea acestor sentimente, tu te eliberezi de orice efort, conştient că dorinţele tale îţi sunt deja îndeplinite. Există un sentiment clar definit asociat cu orice idee care îi poate trece omului prin minte. Descoperă sentimentul asociat cu împlinirea unei dorinţe şi porneşte de la premisa că trăieşti deja acest sentiment, deoarece te afli chiar acum în posesia obiectului dorinţei tale. Dacă vei face acest lucru, dorinţa ta va fi obiectivată în lumea fizică. Credinţa nu este altceva decât simţire. „Ţi se va da după credinţa (simţirea) ta.” Tu nu atragi niciodată ceea ce îţi doreşti mental, ci doar ceea ce eşti deja. Omul vede ceea ce este. „Celui care are i se va mai da şi celui care nu are i se va lua chiar şi ceea ce are…” Tu eşti ceea ce simţi că eşti, şi ţi se dă ceea ce eşti. De aceea, asumă-ţi emoţiile pe care le-ai simţi dacă te-ai afla deja în posesia obiectului dorinţei tale, iar aceasta îţi va fi îndeplinită. „Şi Dumnezeu l-a creat pe om după chipul şi asemănarea Sa, în imagina Lui.” „Gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus, care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El una cu Dumnezeu…” Tu eşti ceea ce crezi că eşti. În loc să crezi în Dumnezeu sau în Iisus, crede că tu însuţi eşti Dumnezeu sau Iisus. „Cel ce crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu şi mai mari decât acestea.” Lui Iisus nu i s-a părut ciudat să facă lucrarea lui Dumnezeu, căci el se considera una cu Acesta. „Eu şi Tatăl suntem una.” Nimic nu este mai natural decât să faci lucrările celui cu care te identifici. De aceea, trăieşte cu sentimentul că eşti una cu ceea ce îţi doreşti, şi astfel lucrul respectiv se va îndeplini.
Atunci când omul crede în valoarea sfatului primit şi îl pune în aplicare, el creează în sine realitatea succesului.

Neville Goddard ne-a lăsat moştenire zece cărţi pline de crâmpeie rar întâlnite din lumea misticismului, fiind unul din puţinii oameni care au putut să comunice cu aceasta.Dacă punem în aplicare principiile descrise de el, viaţa noastră devine din ce în ce mai lucidă şi se transformă în bine.
https://spirituminfinitum.blogspot.com/2018/02/Imagini pentru frases de ser fuerte

Publicat în Alte subiecte | Lasă un comentariu

Medicina Isihastra – Model terapeutic II

DESPRE PRACTICA ISIHASTĂ

Mulţi dintre noi nu se mulţumesc doar cu respectarea unei datorii moral religioase, ci caută o întâlnire directă şi personală cu Dumnezeu, care este adevărata viata duhovnicească.  Isihasmul începe cu ieşirea din păcat şi intrarea în isihia duhovnicească şi se realizează prin retragerea din mocirla păcatului, intrarea în locaşul sfânt al Bisericii şi împărtăşirea directă cu Dumnezeu.  Isihasmul e o dublă înduhovnicire de suflet şi de trup ce se realizează prin sacralizarea minţii (ieşirea din profanul gândurilor lumeşti şi ridicarea la Divinitate, pe care o invocă prin rugăciune hristică) şi a simţirii. Înduhovnicirea sufletului are loc prin sacralizarea minţii şi curăţia inimii, iar cea a trupului prin post şi căsătorie – înduhovnicirea trupească „în mare”, sau asceză şi castitate – înduhovnicirea trupească personală . Pentru căutătorii înflăcăraţi de cele duhovniceşti, avem ca practici de taină binecunoscute citirea Psaltirii după o anumită rânduială şi o alta, rugăciunea neîncetată – „Rugăciunea lui Iisus”. Citirea Psaltirii s a practicat încă de la începutul creştinismului. Ştim că Părinţii din pustie sau mănăstiri citeau zilnic Psaltirea întreagă şi nu mâncau decât după apusul soarelui . Filocalicii vorbesc de „rugăciunea lui Iisus” ce se poate spune cu gura, apoi cu mintea, urmată de coborârea minţii spre locul inimii, cu recomandarea de a se face întâi spre gât, până la curăţirea gândurilor, care dacă sunt rele ar distruge inima; de aici nevoinţa purificării minţii ; încet încet inima va atrage în sine rugăciunea şi numai atunci se poate zăbovi cu mintea în inimă . „Inima este pentru minte un fel de organ senzorial pentru relaţia cu Dumnezeu, aşa cum simţurile trupului sunt aparatul care permite perceperea şi simţirea realităţilor cu care trupul intră în contact” .
Ca efecte terapeutice se menţionează relaxarea creierului prin scoaterea tensiunii nervoase din cap, prin ieşirea minţii din haosul gândurilor şi pozitivizarea minţii prin sacrul rugăciunii. Se scapă de idei fixe, obsesii mentale, insomnii şi agitaţii nervoase.
Suntem avertizaţi că pot apare dureri ale capului, nu se mai poate citi, face închinăciuni sau metanii, nu se mai poate dormi, pot apare nelinişti în corp; însoţită cu respiraţia, poate începe o vibraţie plăcută la început, care devine tot mai tare, până la sufocare. La coborârea minţii în inimă pot apare dureri în inimă şi căldură în diferite zone organice . Sfatul duhovnicului şi citirea cărţilor referitoare la rugăciune ne ajută să trecem cu bine de toate. Ambele practici sunt cu activul minţii, minte lucrătoare-luptătoare, iar citirea Psaltirii după rânduiala călugărească, de puţini mireni mai este practicată .

Gestul iconic
„Eu tânjesc după CONTOPIREA cu Tine, dar Tu mă OPREŞTI şi între mine şi Tine pui PALMA Ta, Ce mi ATINGE Inima…Da!…Altfel eu n aş mai «Exista» şi ce rost ÎNTÂLNIREA noastră ar mai avea?…Ca eu să «Exist», STAI mereu DEOPARTE, ca DORUL meu niciodată să nu ia sfârşit!…”
„Fac ALTAR din Gestul meu, unde DOAMNE, Tu să vii, unde eu Te aştept mereu NEMIŞCAT” .
În general cuvântul şi gestul sunt mijloace de expresie ale cultului prin care cultul intern devine unul extern. De multe ori sunt asociate şi cu obiectul de cult, dar pot fi folosite şi izolat, sau câte două. Pe lângă înţelesul obişnuit au primit şi sensuri superioare, simbolice, doctrinale, mistice eshatologice . Referindu se la momentul invocării Duhului Sfânt din vremea Epiclezei, marele profesor de liturgică, părintele Petre Vintilescu, spunea astfel: „Gesturile şi poziţiile corpului traduc sau exprimă şi subliniază stări de religiozitate, de dispoziţii de spirit anumite, sensibilizând ideile, sentimentele corespunzătoare, dirijând spiritul în sensul acestora… Nu trebuie interpretate şi executate ca simple forme de protocol sau paradă, ci acţiuni de încordare a întregii fiinţe, în angajarea şi susţinerea avântului spiritual” .
Părintele Ghelasie evidenţiază o practică de taină, cea a gestului iconic, practică în care nu se foloseşte invocarea prin cuvânt. Gestul iconic, „ceva” în „afara” noastră (şi în legătură cu aceasta amintim despre omul de omenie ce este românul, omul de suflet care şi primeşte oaspeţii în pridvor şi nu în casă, punându le înainte barim un codru de pâine şi o ulcică cu apă), e asemenea icoanei, mijloc de a aduce prezenţa Celui reprezentat, punte de comunicare cu Cel reprezentat, loc unde poate coborî Divinul şi în care poţi comunica cu El. Ca practică, gestul iconic asumă atât raţionalitatea minţii cât şi invocaţiile cuvântului . Cuvântul reprezintă pe cel ce l adresează, dar pentru Neofit Pustnicul tinderea e dialogul cu persoana. Păcatul a distrus tocmai identitatea personală pe care trebuie mai întâi să o recâştigi, ca o condiţie de a putea face dialogul interpersonal om Dumnezeu. „Dacă nu ai identitatea personală, cu ce faci dialogul?”
Totul e gest în care toate manifestările mentale, sentimentale şi toate efectele mistice se prefac în gest, persoana devine gest. Invocările singulare produc o aparentă liniştire, dar în ascuns amplifică un memorial mental chiar patologic sau unele funcţii corporale în exces sau anihilare. Oprirea mentalului pe invocare e o mentalizare a omului, nu o integralizare a sa ca persoană. Pustnicul Neofit are o „frică” mistică de tot complexul mental în care sunt autosugestiile. La el şi mentalul face gest tocmai ca ieşire din autosugestie. Gestul asumă chiar harul . Obişnuit se vorbeşte de trei trepte în urcuşul duhovnicesc: purificarea, iluminarea şi unirea. Iată ce mărturiseşte Părintele Stăniloae, despre cea din urmă treaptă duhovnicească: „Pe o treaptă înaintată a rugăciunii se poate renunţa chiar şi la rugăciunea lui Iisus. Ne adresăm lui Dumnezeu şi exprimăm prin însăşi fiinţa noastră lauda adusă lui Dumnezeu, uimirea în faţa lui Dumnezeu, recunoştinţa, smerenia. Această profundă stare emoţională este mai adecvat exprimată de către întreaga fiinţă. Este vorba de o expresie dincolo de cuvinte. Este rugăciunea curată, rugăciunea întregii fiinţe, care manifestă ieşirea emoţională în afara lucrurilor, în afara gândurilor, în afara sinei proprii, spre întâlnirea cu Dumnezeu” .
La Pustnicul Neofit se începe direct cu unirea din care va decurge purificarea şi iluminarea. Consideră că unirea e în potenţă şi datorită acesteia este posibilă purificarea şi iluminarea. Neofit Pustnicul e realist, ştie că începătorul se confruntă direct cu mintea şi simţirile sale şi are un complex memorial complicat; consideră că nu trebuie făcut război cu mintea şi cu simţurile; majoritatea avem explozii mentale şi senzuale ce duc la pierdere de energie, până la epuizări distructive. Rugăciunea creştină şi harismele Tainelor ne ocrotesc, dar e necesară şi o practică intensă. Lupta cu noi înşine şi cu demonii e crâncenă, la isihie – liniştire se ajunge, de obicei, după o practică îndelungată .
Clasic, e înduhovnicire prin Duh, iconic e înduhovnicire prin Întruparea lui Hristos. Clasic e orientarea creaţiei spre Divin, iconic e orientarea Divinului spre creaţie. E o mistică pregnant liturgică, unde Duhul face activul de a întrupa pe Hristos în noi. E şederea la masa divină, unde Hristos cel înviat e invitat la masa propriei fiinţe. Aici mintea tace fiind prezent chiar Hristos, pocăinţa e prezentă în pâinea din mâinile Mântuitorului, iar unirea e în împărtăşire cu El. Dintr un dialog care a avut loc între ucenic şi avvă desprindem, într un limbaj simplu, teologia şi practica gestului iconic. „Omul e fiu sau minte? Om şi fiu e totuna. Omul este fiul şi fiul este omul. Dumnezeu a suflat în om tocmai chipul de fiu şi acesta l a făcut om. Eu consider că chipul de fiu îl face pe om ca om. Eu pe Domnul Hristos îl văd ca chip de Fiu al lui Dumnezeu, iar că este şi minte ce a gândit lumea, este lucrarea Sa. Eu nu amestec chipul cu lucrarea. Pentru mine Întruparea în chip de om a lui Hristos este mai întâi, şi apoi Cel de dincolo de lume. Pentru mine, Dumnezeu Cel venit în lume este mai întâi şi apoi Cel dincolo de ea. Eu nu mă înalţ niciodată la Dumnezeu, ci ca făptură de jos, Îl chem pe Dumnezeu să Se pogoare la mine şi aşa mă întâlnesc cu El. Pentru mine Hristos cel înviat tocmai în Trup, ca să rămână pentru veşnicie Trup, nu ca să treacă în Duhul Cel dincolo de Trup, este marea taină. Eu nu mă ridic în Duh, ci chem ca Duhul să coboare în mine făptura şi aşa să mă înduhovnicească. Hristos Cel înviat odihneşte în trup nu în Duh, de aceea marea taină a lui Hristos rămâne tot veşnica Sa întrupare. De aceea noi avem Sfânta Împărtăşanie cu Trupul dumnezeiesc al lui Hristos cel înviat, Cel Care în trupul Său odihneşte şi pe Sfântul Duh. […] Fiule, eu mă rog nu numai cu mintea, ci cu toată fiinţa mea, trup şi suflet, ca om întreg. […] Mintea şi inima mea sunt însăşi închinarea şi aşa mi se opresc gândurile şi simţirile, iar cele păcătoase se curăţesc. […] Din această închinare eu fac un altar pe care se coboară Domnul Hristos cu Preasfântul Duh. Eu nu mă unesc cu Duhul, ci cu închinarea. În această închinare se odihneşte Dumnezeu şi eu mă odihnesc tot în această închinare, şi în închinare altar ne întâlnim şi ne unim. […] Mintea va încerca să gândească, simţirile să ţi dea imagini, dar pe toate bagă le în formă de închinare. Stai în închinare ca într o icoană. […] Să ai doar aşteptarea venirii arătării Domnului Iisus […] Aceasta devine cu timpul un dor dumnezeiesc ce se măreşte tot mai mult de nu mai ştii cum să l potoleşti […] Aşteptarea devine mai întâi ca o chemare, apoi ca o cântare, apoi o tânguire, apoi ca o grijă cu mare teamă să pierzi momentul când Se arată Domnul şi tu nu eşti atent să L primeşti […] Totul să fie doar tainică aşteptare, nemişcată, ce se învăpăiază de dorul dumnezeiesc […] Eu nu caut vedenii, lumini sau cine ştie ce stări miraculoase… le alung imediat ce apar. Pentru mine închinarea ca în icoană este cea mai mare vedenie şi minune şi Lumină . Această Lumină harică, odihnită şi acoperită în închinarea mea este trăirea peste fire, îndumnezeitoare. O, de ai gusta măcar o picătură din bucuria închinării, ca în icoană. […] Pe rugător îl cunoşti după capacitatea lui de a sta nemişcat în închinare, în acest gest cu toată fiinţa sa, nu cu mintea şi închipuirea. […] Mintea să se oprească în însăşi oprirea şi aşa se potoleşte. Mintea este cea mai «mişcătoare» de aceea e şi cea mai vătămătoare şi cu patimi. Dar mintea trebuie să o legi de nemişcare şi aşa o potoleşti. […] Unii fac «gândiri, meditaţii». Fereşte te de acestea că îţi dau fixări periculoase. Mintea nu are voie să se fixeze, ci să se oprească pe o oprire ce nu este a minţii. Oprirea minţii în propria minte este foarte periculoasă. Au fost unii care au înnebunit cu această practică «a fixării minţii în minte». Eu opresc mintea pe oprirea închinării întregii mele fiinţe, şi aşa mintea se închină şi ea nu în sine, ci peste sine. Fii foarte atent aici. Gândurile năvălesc că sunt fixări pătimaşe ale minţii unite cu simţirea şi cu bântuielile diavoleşti. Trebuie să le scoţi din fixarea minţii pe o oprire dincolo de minte şi aşa le potoleşti şi le cureţi, le despătimeşti. […] Omul trebuie să se oprească în închinare sfântă, altfel face opriri distrugătoare în el. Gândurile pătimaşe sunt aceste opriri distrugătoare, fie ca memorii moştenite, fie produse de viaţa proprie. […] Să ţi intre bine în cap: până nu reuşeşti să câştigi oprirea sfântă, nici Dumnezeu nu Se va opri să se odihnească în tine” .
Pentru Neofit pustnicul practica isihastă e drumul ritualic dintre Pruncul Hristos din braţele Maicii Domnului, înspre Potirul Euharistic, taina unirii creaţiei cu Divinul şi totodată îndumnezeirea creaţiei . Părintele Ghelasie vorbeşte de o scară a luptei duhovniceşti, pe mai multe trepte: a simţurilor, a minţii, a duhului şi a iubirii. Dacă primele trei trepte au făcut introducerea la dialogul cu Dumnezeu, abia în treapta iubirii ne întâlnim direct cu El ; până acum a fost strigare după Dumnezeu, acum e stare faţă în faţă ; e o luptă cu iubirea ce poate fi cer şi iad, cerul fiind preaplinul iubirii, iar iadul fiind golul de iubire . Pe lângă practica gestului iconic în faţa icoanei Maicii Domnului cu Pruncul dumnezeiesc în braţe, se pot face opriri sacre şi în timpul oricărei activităţi; atenţia să nu fie localizată în nici o parte a corpului sau a sufletului, ci pe nemişcare.
Trebuie să identificăm un gest ce ne caracterizează, unul în care suntem mai rezistenţi, unul în care suntem mai slabi, pe care să l întărim. Se alege o poziţie convenabilă: în picioare, cu mâinile sus sau lateral, în genunchi (drept, aplecat cu capul al pământ, stând cu şezutul pe călcâie), pe scăunel, iar pentru cei bolnavi la pat, rezemaţi pe perne .
Rugăciunea în gest face o deschidere – desfundare a blocajelor energetice ale diferitelor părţi organice. Poziţia în picioare şi cea a mâinilor odihneşte mintea; de aceea pentru tineri se recomandă şi sport şi multe excursii. Poziţia în picioare şi metaniile ajută în tulburări abdominale; se forţează circuitul vital să coboare în picioare şi descongestionează astfel abdomenul. Poziţia mâinilor ajută la cei ce au bustul cu respiraţia blocată . De asemenea, celor cu „explozii” în cap se recomandă se privească în jos, să câte rugăciunea, să citească tare, orice gând să fie cu smerenie; celor cu „explozii” în inimă să ridice mâinile la rugăciune, să deschidă ochii mari, să se uite în sus, iar celor cu „explozii” în organele inferioare să stea cu fruntea la pământ şi să ridice mâinile .
La unii mistici pot apare, după o perioadă de practică, tremurături, stări de leşin, ameţeli, vederi duble cu lumini şi umbre, imagini fantomatice, posedări erotice, exaltări fals mistice, răbufniri de apatie şi nelinişte, stări mânioase exagerate. În primul rând e necesară o neprimire a lor, chiar dacă le avem faptic! „Taina Gestului ICONIC de ÎNCHINARE devine «şi tămăduire şi alinare» în boli şi suferinţe” . Pentru cei ce se consacră rugăciunii neîncetate – ca invocare hristică sau ca gest iconic – trebuie atenţie deosebită şi la mâncare şi la somn . Indiferent de modalitate, în mistică e importantă insistenţa pe o practică serioasă şi e nevoie de un povăţuitor duhovnicesc care să te atenţioneze mereu şi să te încurajeze să mergi cu hotărâre pe drum. Practica lucrării sfinte e doar a celor ce muncesc ziua şi noaptea fără încetare, peste toate piedicile şi slăbiciunile şi care se învăpăiază de dumnezeiescul dor. Se întâmplă să fim asaltaţi de prea multă informaţie mistică ce pare de neînţeles, dar insistând pe practică se deschide vederea duhovnicească şi ne va ajuta să le înţelegem din ce în ce mai mult. Sunt date precise ce trebuie luate direct, dar prin propria practică devin vii, se însufleţesc .

SUFERINŢA SFINŢILOR
„Bucură-te, că suferind te-ai făcut vindecătoare!”
„Mulţi se miră că boala şi la cei sfinţi poate fi, dar nu înţeleg că prin aceasta «stricăciunea morţii» din trup şi din suflet se arde, până se ajunge la taina sfintelor moaşte” .

Sfinţii s au luptat din greu cu patimile ce refuză să se transforme în „viaţa fără de moarte”. Viaţa duhovnicească declanşează focul mistuitor al prefacerilor; la tineri aceasta se reflectă mai ales în boli abdominale, patimi tinereşti şi chiar simptome psihice. Adesea la femei acestea se manifestă şi mai violent. Dacă slăbeşti postul
şi rugăciunea se fac şi mai distrugătoare; după ce ai declanşat „duhovnicia” nu mai poţi ieşi, nu mai ai unde fugi nevătămat. Boala poate fi cauzată şi de un post neadecvat şi alimentaţie precară (fără vitamine, proteine), ce produc boli (ascită, blocaj renal, boli de plămâni), dar Părintele Ghelasie reliefează încă o cauză a bolilor sfinţilor, pe lângă cele menţionate de Sfântului Ioan Gură de Aur, Evagrie, Sfânta Sinclitichia şi alţi Părinţi : însăşi viaţa duhovnicească. Această viaţă este ieşirea din groapa păcatului, dar explodează prin locul în care omul are mai multe eredităţi şi dobândiri proprii. În viaţa duhovnicească important este „să ajungi la rezultatul duhovnicesc”; trebuie să „arzi şi să crăpi”, să te prefaci, să forţezi până la ultima limită cu preţul propriei vieţi. Sfinţii doreau să moară cât mai repede, dar în mistuirea focului dumnezeiesc; puţini mai au azi acest curaj. Părintele Ghelasie de la Frăsinei a suferit mult în ultimii trei ani ai vieţii, când era zăvorât din pricina bolii. Precum Cuvioşii cei de demult, care se săvârşeau adânciţi în rugăciune, asemenea şi Părintele Ghelasie a trecut hotarul de taină al Veşniciei în gest iconic. Picioarele nu au putut fi îndreptate, deşi trecuseră doar câteva minute de când murise. Genunchii îndoiţi erau asemenea unei poziţii de stat în genunchi; fiind imobilizat la pat, nu putea avea alt gest de îngenunchere. Ucenicul apropiat spunea că nu şi a întins picioarele de câteva luni! Împreună cu copiii mei am încercat să le îndreptăm, dar n am reuşit! Cei ce vor să i urmeze pe sfinţi trebuie să fie conştienţi că vor să declanşeze boli, patimi ce stau ascunse, lupte pe viaţă şi pe moarte, cu lepădarea de sine, cu arderea duhovnicească ce te duce până în pragul morţii. Suntem atenţionaţi să nu ne angajăm la ceea ce nu putem purta. E bună şi o cale de mijloc, cu duhovnicie mai „slabă”, dar sigură; în rest, mila Domnului. Mulţi sfinţi au mers pe calea extremă ca nişte eroi, cu „rupturi şi crăpări” de taină, adesea insuportabile, ce se pot trece doar prin harul dumnezeiesc. Ei au acceptat să moară de tineri, bolnavi, dar câştigau prefacerea dumnezeiască dincolo de materia trupului, care tainic prefăcea şi trupul în acel duhovnicesc al sfintelor moaşte .
Iubirea e cea care însufleţeşte şi desăvârşeşte toate ale noastre. Purtând chipul lui Dumnezeu şi chipul lumii (prin părinţi) avem ca destin sacru întâlnirea cu Dumnezeu (sfinţii o realizează încă în timpul vieţii, iar noi după moarte; e inevitabilă!) şi mântuirea păcatelor părinţilor şi strămoşilor noştri . Poate părea nedrept a suferi nevinovaţi pentru păcate străine, dar iubirea, care „toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă” (1 Corinteni 13, 7), ne poate ridica până la asemănarea cu Dumnezeu în asumarea destinului hristic: mântuirea lumii. De aceea sfinţii, urmând lui Hristos, iau asupra lor şi păcatele semenilor . Pe crucea de la mormântul Părintelui este gravat: „Fericiţi iubitorii de Dumnezeu”, dar Sfântul Ioan Scărarul ne reaminteşte: „Cel ce iubeşte pe Domnul a iubit mai întâi pe fratele său. Dovada celei dintâi o face cea de a doua” . Părintele L a iubit pe Dumnezeu, dar şi a iubit şi semenii, având o sensibilitate aparte pentru cei bolnavi. Părintele a „întrupat” cuvintele unui distins cadru medical clujean, profesor doctor Dumitru Dumitraşcu: „Când ai o strângere de inimă în faţa suferinţei, e garanţia că vei face tot ce se poate să o alini” .
Iubirea lui Dumnezeu este să coboare mereu în lume şi iubirea lumii este să primească mereu întruparea Divinului în sine. Este vremea când Sfântul Duh şi Cuvântul Hristic Se vor dovedi atât de puternice că nu va mai fi nevoie de retragere la linişte. Isihasmul istoriei viitoare e isihasmul în mijlocul lumii, e isihasmul Bisericii, e isihasmul credincioşilor adevăraţi, e isihasmul în jurul altarului liturgic .

” Dacă nu există în Dumnezeu şi nu vine de la Dumnezeu, iubirea nici nu-i altceva decât o dorinţă nostalgică, pe care oamenii o folosesc ca să se îmbete – mică absurditate menită să îndulcească puţin absurditatea cea mare a vieţii . ” Nicolae Velimirovici Image result for Tulip

Publicat în Alte subiecte | Lasă un comentariu

Medicina Isihasta – Model terapeutic

„ Fiule , îţi las Moştenire Dumnezeiescul Dar al Isihiei , ca Binecuvântare , transmisă de la avva Neofit Pustnicul , cel ce s a învrednicit de Darul Dumnezeiesc al Lucrării celei de Taină al Isihiei . Îţi las ca Moştenire acest Dar ca pe un Talant . Ai grijă să nu l îngropi , ci să-l dai schimbătorilor ca să l înmulţeşti şi să câştigi dobândă înzecită, prin care să nu se stingă văpaia de Taină a lucrării Isihiei . Ţine Candela Aprinsă a Luminii Isihiei şi nu te îngrijora că pari singur . A proorocit avva Neofit Pustnicul că vor fi cu miile cei ce vor Urma Calea cea de Taină a Isihiei . Grele vor fi schimbările Lumii , dar tot aşa de minunate vor fi şi Renaşterile Spirituale ale multora . Va coborî din Munte şi din Peşteri Lucrarea cea de Taină a Isihiei , până în Inima Oraşelor şi mulţi Tineri aparent neştiutori , se vor Trezi cu tărie la o Viaţă de Duh asemănătoare celor din vechime . Minunată va fi această Înviere tocmai acolo unde moartea se crede stăpână! Duhul Cel Preasfânt îşi va arăta Puterea mai presus de toate . Lucrarea cea de Taină a Isihiei va înflori în pustiul multor inimi ce vor deveni apoi Ceruri Întrupate . Îţi las Binecuvântarea Isihiei , pe care să o ţii Aprinsă în propria Candelă , ca o Scânteie din care să se Aprindă multe altele . Nu te întreba să desluşeşti cum va fi această minune . Lucrarea cea de Taină a Isihiei va fi Taina Viitorului Lumii noastre . Istoria ce vine va fi cea mai teribilă confruntare dintre Lumină şi întuneric , dintre Duhul Vieţii şi al morţii . Dar Puterea Luminii va fi atât de mare încât va depăşi toate legile fireşti . Fă te părtaş la această mare Aprindere Duhovnicească a Lucrării celei de Taină . Îţi las această Binecuvântare şi Darul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu tine şi cu toţi doritorii de Taină Duhovnicească . Prea Sfântul Duh să te ocrotească. Amin ”

Viaţa e dar de la Dumnezeu, e o taină şi trebuie trăită ca o taină. Nu fiinţăm prin noi înşine, ci prin Dumnezeu şi prin aceşti „dumnezei de casă”, părinţii noştri trupeşti – după cum îi numeşte Sfântul Teofilact al Ohridei. Într un fel, viaţa nu este a noastră, nu e sub stăpânirea noastră. Fiind dar de la Dumnezeu nu avem voie să ducem o viaţă desacralizată, altfel vom vedea noi înşine distrugerea propriei vieţi, asemenea unei boli ascunse Taina vieţii e sufletul, după cum taina sufletului e Dumnezeu. Doar un suflet unit cu Dumnezeu e un suflet plin de viaţă. „Eu am venit ca viaţă să aibă şi din belşug să aibă” (Ioan 10,10).
Căderea a învrăjbit sufletul cu trupul, iar boala, una din urmările păcatului adamic e atentat la viaţă, e gheara morţii. Boala nu e doar un chimism energetic, ci mai întâi e desacralizare a vieţii, de aceea şi începutul bun se pune prin refacerea comuniunii cu Dumnezeu . Un Părinte drag sufletului meu, Ieromonahul Ghelasie Gheorghe de la Mănăstirea Frăsinei, ne a transmis o moştenire preţioasă tuturor celor doritori de sănătate trupească şi de desăvârşire sufletească, de sfinţenie.
Ne propune ca remediu şi alinare a suferinţei balsamul unei medicini de taină, medicina isihastă, în specific carpatin .
Părintele menţionează câteva categorii majore ale bolilor: boli de destin; boli ale sufletului (păcate proprii) şi boli în corp. Păcatul adamic este în toţi ca o boală de destin. Pe lângă aceasta cu toţii avem o boală de destin proprie, ce nu e pedeapsă, dar care dimpreună cu darurile divine „ard” moştenirile rele; este crucea vieţii. Se poate ameliora boala, dar nu are vindecare; trebuie asumată şi purtată cu eroism. Boli ale propriului suflet sunt un fel de răspuns la cele de destin, la care se adaugă cele cauzate de căderile ce le săvârşim prin păcate, ce pot deveni chiar patimi. Boli ale corpului sunt cele la care se referă medicina ştiinţifică, iar dacă se cunoaşte cauza, evoluţia şi tratamentul, se poate interveni cu succes .
Medicina isihastă e o medicină în unitate şi fără amestecare, între religie şi ştiinţă, suflet şi corp. Astfel vorbim de o medicină religioasă – sacroterapie, de una ştiinţifică – cea academică, de una de suflet – psihoterapie, de una de corp – dietoterapie. Terapia se face direct prin religie ca sacroterapie (cu Tainele Bisericii şi religiozitate proprie), ca psihoterapie – morală fără negativuri şi cu virtuţi de credinţă şi nădejde că ne putem vindeca, ca dietoterapie – prin hrănire selectivă, ca mobiloterapie – prin anumite mişcări, fără a le sacraliza .
Sacroterapia
Prin sacroterapie se reface legătura cu Dumnezeu, Creatorul „tuturor văzutelor şi nevăzutelor”. Pe lângă ritualul propriu-zis al Bisericii, practicat de cei religioşi, Părintele menţionează câteva gesturi ritualice ce rememorează sacrul divin, gesturi care au ca model pe cel liturgic, de unde şi legătura şi asemănarea lor:
1. ridicarea mâinilor în sus cu rugăciune către Dumnezeu din Care „curge” viaţa lumii
2. plecarea capului în închinare, prin care recunoaştem pe Dumnezeu ca Dătătorul vieţii
3. punerea mâinilor pe piept în dreptul inimii, făcându ne altar propriu pe care să vină şi Dumnezeu la noi
4. mâinile la piept cu palmele în sus, ca un vas ce întruchipează un potir în care să se toarne „sângele vieţii”, ce pentru creştini este Sângele lui Hristos
5. desfacerea braţelor în lateral, ce preînchipuie că Divinul se întrupează în fiinţa noastră, că ne facem trup al Divinului, ce pentru creştin e Trupul lui Hristos, cel liturgic
6. unirea palmelor la piep, ca o împărtăşire a noastră cu Divinul
7. mâinile în sus şi capul plecat, zicând rugăciunea „Tatăl nostru”, la care şi diavolii cad în genunchi
Mintea bolnavului e atinsă şi incapabilă de efort, de aceea se recomandă un sacru direct; memoriile sacre se vor „trezi” în suflet şi în corp .
Sufletul are capacitatea de a se autoidentifica, de a se autocontrola, de a şi impune o anumită orientare. În boli psihice, sufletul îşi slăbeşte până la uitare propria identitate. Sufletul trebuie să îşi reia stăpânirea conştientă asupra memoriilor. Sufletul să nu fie robul, ci stăpânul memoriilor sale. Nu vom mai admite nici o memorie rea, ci o vom înlocui cu una bună. Câteva repere cu adresare directă, de la Părintele Ghelasie:
1. nu fi fixist; te va vindeca de propriile iluzii şi de încăpăţânare, te vei bucura de unire şi comunicare, să nu faci numai ceea ce crezi tu; cu voinţă ascultă şi de alţii
2. nu fi izolat, ci în dialog cu toţi şi cu toate; păcatul demonic face tocmai un gol de dialog; fi comunicabil, fie şi forţat .
3. fii vesel, chiar dacă nu te simţi bine; fondul vieţii e bucuria; impuneţi un zâmbet permanent .
4. suportă ce nu ţi place, trecând peste defectele altora; nu mustra direct, fii delicat când totuşi faci o observaţie; nu te enerva când alţii nu sunt ca tine sau îţi stau chiar împotrivă, te vei vindeca de contrarietate; să ai afecţiunea mai tare ca respingerea .
5. nu adminte frica; lasă totul la momentul lui; fii optimist; crezi în rezolvare miraculoasă; toate simptomele de boală, certurile, greşelile tale şi ale altora, consideră le trecătoare .
6. nu admite tristeţea după greşeli şi conflicte; lasă le pentru spovedanie; mulţi fac o scrupulozitate patologică .
7. nu abandona activitatea chiar dacă nu te simţi bine sau dai randament puţin; chiar la pensie lucrează cât de puţin; cât ai fi de bolnav nu renunţa la puţină activitate .
8. odihneşte te; trăieşte bucuria odihnei chiar şi atunci când nu ai rezolvat cât ţi ai propus, chiar dacă nu ai progresat; viaţa are o supralege, a odihnei sacre, în care nu mai contează nici o evaluare; e darul lui Dumnezeu peste toate considerentele .
Esenţa acestor sfaturi o întâlnim şi la Sfântul Ioan Scărarul, care spunea despre călugării dintr-o mănăstire că erau toţi ca nişte sfinţi: blânzi, binevoitori şi veseli.
Datorită sedentarismului, avem părţi ale corpului anchilozate şi suntem predispuşi la obezitate. Prin urmare e necesară şi o terapie prin mişcare.
Mobiloterapia e înţeleasă ca îngrijire de sănătate, menţinerea unor funcţionalităţi normale. Nu se încearcă stăpânirea organelor şi funcţiilor acestora, ci dăruire de „hrană” organelor bolnave, izolate, blocate de boli, care singure nu o mai pot primi. Mişcarea e tot atât de necesară şi de terapeutică ca şi hrana alimentară. Nu se confundă cu gestul sacru, pentru că sacrul e dincolo de corp.
Sunt menţionate trei moduri de mobilitat

1 stoarcere – presare – spălarea
2 dilatare – întindere
3 creştere – acumulare
Ca formă toate acestea pot fi statice şi dinamice.
Se fac pe grupuri: cap – gât, trunchi – viscere, membre – piele, iar funcţie de momentul zilei: dimineaţa – presările, seara – întinderile, noaptea – acumulările şi creşterile.

Din multitudinea exerciţiilor fizice recomandate menţionăm: 1. pentru cap – gât: tragerea şi frecarea urechilor până se înroşesc; revigorează intelectul; să le facă cei ce stau mult în picioare, au ameţeli, stau în curenţi şi vânt; e o realitate a trage de urechi pe copii; restabileşte activul creierului;
2. pentru trunchi – viscere: baterea sternului cu pumnul (mai ales zona epigastrică) stimulând imunitatea; baterea zonei costale din dreptul ficatului, splinei, stomacului şi intestinelor, desfundând organele interne;
În boli, zona abdominală e cea mai afectată, precum şi zona plămânilor.
1. pentru membre – piele: presarea, întinderea, rotirea degetelor de la mâini şi picioare; cei cu ameţeli să preseze degetul mic; mâinile şi picioarele să fie permanent calde, mai ales la culcare şi când mâncăm; în boli aceste câteva mici acţiuni sunt de o valoare decisivă!; frecţionarea pielii, dar nu cu degetele, ci cu unghiile, altfel se produc electrizări negative ce distrug energia din organe; se pot face presări, bateri, zgârieri, ciupiri; cei sensibili la piele şi cu cicatrici să facă doar bateri cu nodurile pumnului; atenţie la unele unguente ce pot îngreuna respiraţia pielii, care în boli e deficitară; statul în aer liber şi spălările cu apă dau rezultate bune; atenţie la masajul zis „bioenergetic” care e nociv, făcându se cu scoatere de energii din organele deja dereglate.
Se pot folosi comprese cu plante, mai ales varză crudă .
Sacroterapia, psihoterapia, mobiloterapia nu se fac în văzul lumii, ci strict particular.
Dietoterapia e revenirea la sănătate prin selectarea atentă a alimentelor şi respectarea unor principii de hrănire.
Hrănirea nu trebuie să consume energie (ca în cazul cărnii, băuturilor alcoolice şi stimulative – adevărate plăgi ale civilizaţiei noastre), ci împletire, conlocuire, transfer reciproc de energii ce trec unele în altele, fără distrugere.
Mâncarea isihastă conţine peste 50% cereale şi seminţe, 25% rădăcinoase, restul fiind zarzavaturi şi alte vegetale .
În sens creştin hrana e „pâinea cea de toate zilele”. Părintele aduce în atenţie, valoarea pâinii pustniceşti, adevărată pâine minune, aliment şi medicament.
De asemenea sunt reliefate şi alte aspecte importante ca: hidratarea, rolul major al dospirii, hrănirea în funcţie de orele zilei (dimineaţa – multe lichide; la amiază – mâncare mai consistentă, proteică; seara – semilichidă, cu hidraţi), necesitatea consumului de seminţe uleioase – „laptele vegetal”, şi altele.
Veridicitatea e dată de temeiul scripturistic, de modul de hrănire al sfinţilor din pustie şi sihăstrie, de bolnavii vindecaţi prin alimentaţie naturistă .
Sacroterapia, psihoterapia, mobiloterapia şi dietoterapia trebuie să fie în comunicare, împletire egală, fiind insuficientă doar una dintre ele, fie terapia prin gând, fie prin acţiuni energetice (bioenergeticieni), fie ca acţiuni directe pe fiziologic, fie ca acţiuni chimice pe organe .
Această ordine nu se poate respecta pentru toţi; unii sunt foarte „profani”, alţii lipsiţi de capacitate psihică. În aceste cazuri se începe cu dietoterapia şi mobiloterapia, deşi normal ar fi să se înceapă cu sacroterapia .

Va urma 

Publicat în Alte subiecte | Lasă un comentariu

FITI DUMNEZEU , FITI CHRISTUL !!!

Cheia realizarii personale este intotdeauna o dezvoltare holistica . In medie , disciplina personala este foarte bine dezvoltata in anumite aspecte si foarte slab dezvoltata in altele . Niciodata sa nu uitati ca exista trei nivele de dezvoltare spirituala: spirit, psihic si fizic sau nivelele materiale . Toate acestea trebuie stapanite separat si distinct la nivelul lor propriu inainte ca integrarea completa , sinteza si uniunea sa poata avea loc . Pe masura ce parcurgeti lista de mai jos , verificati foarte onest punctele forte si slabiciunile . Apoi , stabiliti-va un plan de atac , o rutina si un regim spiritual pentru a putea dezvolta zonele in care sunteti slabi . Daca lista vi se pare foarte complexa ,atunci stabiliti-va un plan pentru urmatorii cinci sau zece ani din viata . De exemplu ,puteti alege sa lucrati pe diferite aspecte, in cicluri de cate trei luni .
Djwhal Khul a spus ca , in cadrul acestui ciclu planetar accelerat , este posibil pentru o persoana sa avanseze de la initierea a treia la initierea a sasea in sase ani .Dar , bineinteles ca acest lucru presupune un angajament de 100% . Nu exista limita de viteza in care sa puteti creste , totul depinde de voi . Cel mai important insa este sa fiti organizati in modul de abordare al dezvoltarii holistice . Dupa aceasta scurta introducere , va detaliez mai jos lista cu cele 100 chei de aur ale practicii spirituale care va asigura eliberarea si ascensiunea in acesta viata .
1. Cea mai importanta cheie de aur , in opinia mea , este sa priviti fiecare persoana,animal , planta sau minerala ca pe Dumnezeu care va viziteaza in forma fizica . Primiti pe toti si toate ca pe o incarnare a Sinelui Etern , inclusiv pe voi insiva.
2. Prima cheie conduce la cea de-a doua cheie de aur care este „Iubiti-L peDomnulDumnezeu cu toata inima , sufletul si mintea . Pretuiti-va si iubiti-va aproapele ca pe voi insiva .” Este mai usor sa practicati iubirea neconditionata atunci cand va amintitica Dumnezeu este intrupat in toate formele .
3. Ce-a de-a treia cheie de aur este definitia devenita celebra pe care Sfintia Sa ,Lord Sai Baba a dat-o lui Dumnezeu : „Dumnezeu este egal cu omul minus ego .” Egoul negativ este ca un munte enorm care sta intre voi si realizarea de sine . Muriti pentru sinele vostru inferior si va veti realiza sinele cel mai inalt . La inceputul caii spirituale , egoul negativ este la control . In mijlocul caii , se da o lupta dramatica pentru control .La finalul caii , egoul negativ care este intrupat ca cel intre lumi (Farmecul , Maya, Iluzia) este stapanit si subjugat .
4. „Meditati” zilnic si cu regularitate . Prin rugaciune vorbiti cu Dumnezeu ,prin meditatie il ascultati si il experimentati pe Dumnezeu .
5. Cereti zilnic si cu consecventa ajutor de la Dumnezeu , de la Maestrii Ascendenti si de la ingeri . Dumnezeu si Forta Divina va pot ajuta doar daca cereti acest lucru . De ce sa faceti totul singuri cand exista atat de mult ajutor disponibil ? Fortele din Dimensiunile Superioare evolueaza doar servind umanitatea , astfel incat sunt mereu nerabdatore si incantate sa ajute , dar datorita Liberului Arbitru , ele trebuie invitate . 6. Invatati sa fiti un canal . Practica spirituala va accelera evolutia voastra spirituala de mii de ori. Nu trebuie neaparat sa faceti channeling , dar invatati cum sa canalizati energia spirituala constient in cat mai multe forme si moduri astfel incat sa fie in consecventa cu calea voastra spirituala individuala unica . 7. Invatati sa va mentineti mintea cu consecventa in lumina . Acest lucru inseamna sa va mentineti mintea cu consecventa in suflet si in spirit . Marea majoritate a discipolilor si aspirantilor sunt in mod cert racordati la suflet , dar nu reusesc sa se mentina acolo . Aceasta este adevarata provocare . 8. Invatati sa va controlati corpul fizic si toate poftele acestuia . Aceasta este regula de aur ca sa puteti trece de PRIMA INITIERE !!! . 9. Invatati sa va controlati corpul emotional si dorintele . Acesta este regula de aurca sa puteti trece de A DOUA INITIERE !!! . Nu permitati emotiilor sa va conduca . Voi sunteti Dumnezeu si trebuie sa invatati sa va alegeti propriile emotii . Cand aceasta regula de aur este insusita , veti experimenta perioade din ce in ce mai lungi de liniste interioara continuua , de liniste si bucurie . 10. Invatati sa va controlati corpul mental . Voi nu sunteti mintea voastra . Mintea voastra este doar o unealta cu ajutorul careia va creati realitatea . Aceasta este regulade aur ca sa puteti trece de cea de-A TREIE INITIERE !!! SI CARE VA CONDUCE LA CONTOPIREA SUFLETULUI SI LA INTEGRAREA TOTALA A PERSONALITATII  . 11. Scapati si eliminati toate dorintele , dar pastrati numai dorinta de eliberare ,ascensiunesi realizare a lui Dumnezeu . Dorinta materiala este unul dintre cele mai mari blocaje pentru discipolii si aspirantii aflati pe calea spirituala . 12. FACETI DIN INVOCAREA NUMELUI LUI DUMNEZEU O PRACTICA ZILNICA PE PARCURSUL INTREGII VOASTRE VIETI . Cand faceti acest lucru , vizualizati-L pe Dumnezeu in orice forma doriti. Aceasta este una dintre cele mai importante practici pentru realizarea de sine .Faceti aceasta practica pe parcursul intregii zile : cand mergeti pe strada , cand stati la coada la magazin , cand conduceti etc .  Oricare ar fi provocarile voastre in aceasta viata , ACESTA ESTE „ANTIDOTUL SPIRITUAL ”  . 13.  NICIODATA SA NU VA PREDATI PUTEREA PERSONALA NIMANUI ! Nu dati puterea personala altor oameni !  Nu dati puterea personala Maestrilor Ascendenti ! Nu dati puterea personala mintii voastre subconstiente , copilului interior , egoului negativ ,dorintelor , celor cinci simturi , corpurilor – psihic , emotional sau mental . Aceasta lectie poate fi cea mai importanta lectie dintre toate . Calea spirituala incepe atunci cand voi incepeti sa detineti puterea personala . Fara putere personala veti fi o victima sigura in viata si veti fi complet disfunctionali . Fara putere personala nu puteti iubi si nu puteti face celelalte practici. Aceasta cheie este atat de importanta incat ea nu poate fi niciodata suficient de mult scoasa in evidenta . 14. Urmatoarea cheie de aur o urmareste indeaproape pe precedenta . Folositi-va puterea personala exclusiv in serviciul iubirii neconditionate , in serviciul lui Dumnezeusi al umanitatii . Astfel nu trebuie sa va sperie sa detineti aceasta putere in proportie de 100% . 15. Fiti siguri ca constientizati ca aveti un copil interior si invatati sa il dezvoltati in mod corect . Multi oameni spirituali devin atat de implicati in realitatile spirituale si in Dumnezeu incat uita ca detin un copil interior care are nevoie sa fie iubit si protejat . Dumnezeu si Maestrii nu vor face asta pentru voi . Aceasta este treaba voastra . Aceasta este o parte a fiintei integrata ca persoana . Vorbiti cu copilul interior si asigurati-va ca primeste ceea ce are nevoie . Ideal este sa va tratati copilul interior cu iubire si fermitate . 16. Dedicati-va viata in serviciul umanitatii . Asigurati-va ca intai va impliniti pe voi insiva , astfel incat sa serviti din preaplinul vostru si nu din goliciunea voastra . 17. Cititi carti si scripturi din toate religiile si caile spirituale . Lectura spirituala devine un vagabond gonit de multi care au apucat calea spirituala si nu ar trebui sa se intample asa. Este o practica foarte importanta . 18. Ramaneti in echilibru tot timpul . Invatati sa traiti in  ‘Tao’  (Calea).  Tao este ca atunci cand faceti surfing pe un val . Nu vreti sa o luati inaintea valului deoare ceva va va rasturna. Nu vreti nici sa fiti prea lent si sa ramaneti in urma valului deoarece il veti pierde . Invatati sa traiti mereu in Tao si in armonie cu viata . Fiti moderat in toate lucrurile . Eliminati extremismul . Urmati  „calea de mijloc”. 19.  Practicati vindecarea prin atitudine . Cand incepeti sa va simtiti rau , examinati-va atitudinile si credintele care sunt cauza modului in care va simtiti . Nu uitati niciodata ca gandurile voastre sunt cele care va creeaza realitatea si aici intra si emotiile . „Asacum un om gandeste, asa este el .”  „Fie facut pentru tine , asa cum tu crezi . ”Practicati afirmatiile si vizualizarile pozitive . 20. Fiti ancorati si conectati cu mama Pamant . Multe persoane spirituale nu sunt impamantate si nu se pot integra cu aspectul pamantesc si material al lui Dumnezeu . Dumnezeu este tot atat de prezent in materie cat este si in dimensiunile superioare . Ideea este sa aduceti raiul pe pamant .
Invatati sa echilibrati aspectele sinelui vostru feminin si masculin . Aceasta e o cerinta necesara pentru ascensiune . 22. Invatati sa integrati cele trei minti . Toate trebuie sa fie utilizate si integrate la putere maxima la fiecare nivel . Nu va bazati prea mult doar pe o singura minte . 23. Demonstrati si practicati tot ce stiti si veti primi din ce in ce mai mult . Multi oameni citesc o multime de carti , dar totusi nu demonstreaza si nu practica ceea ce au invatat . Astfel , ceea ce invatati este absolut inutil daca nu aplicati in viata de zi cu zi . 24. FACETI ZILNIC RUGACIUNI DE PROTECTIE , VIZUALIZARI SAU AFIRMATII CA PE O PRACTICA SPIRITUALA STANDARD IN CURSUL VIETII . Aceeasta este o cheie de baza foarte simpla pe care toti cei aflati pe calea spirituala ar trebui sa o faca . 25. Invatati sa asigurati un echilibru celor patru corpuri ale voastre : fizic ,mental ,emotional si spiritual . Aceasta este o alta conditie necesara pentru ascensiune . 26. Practicati orice forma de exercitiu fizic zilnic sau cel putin odata la doua zile . Daca deveniti spiritual , nu inseamna ca puteti opri disciplina corpului fizic . 27. Iertati pe toti si toate , inclusiv pe voi insiva . Cum spune si „Cursul deMiracole”  ,„Iertarea este cheia fericirii” .  Ranchiuna nu face decat sa va raneasca si sa va tina legati in procesul reincarnarilor . 28. TRANSCEDETI DUALITATEA !!! Acest fapt inseamna ca trebuie sa invatati sa ramaneti echilibrati si calmi, indiferent daca traiti o pierdere sau un profit , o placere sau o durere , o boala sau sanatate , o victorie sau o infrangere , daca oamenii va lauda sau va critica . Aceasta este constiinta Sinelui Divin . Este constiinta ancorarii in pacea interioara , in fericirea si bucuria interioara indiferent de ceea ce sa intampla in afara acestei constiinte. Evenimentele din afara nu va fac sa simtiti nimic . Atitudinea voastra fata de aceste evenimente este cea care va conduce la implicarea sentimentelor .  30. Invatati sa dezvoltati dragostea de sine .  Daca nu va iubiti pe voi insiva , veti sfarsi prin a cauta dragostea , meritul , aprobarea sau acceptarea din partea celorlalti oameni , iar acest fapt va va scoate definitiv din starea de echilibru . 31. Atunci cand intervine moartea fizica , chiar daca ati ascensionat , lasati-va cuprinsi de un singur gand : acela de fuziune cu  „Lumina Pura a lui Dumnezeu”. CAND MURITI AVETI GRIJA CA ULTIMUL VOSTRU GAND IN MINTEA VOASTRA SA FIE NUMELE LUI DUMNEZEU . Asa dupa cum a spus Bhagavad Gita , ultimul gand pe care il aveti in momentul mortii reprezinta locul in care veti merge dupa moarte . CAND VA PARASITI CORPUL FIZIC , FACETI-O PRIN CHAKRA COROANEI . 32. FITI VIGILENTI PENTRU DUMNEZEU SI REGATUL SAU . Aceasta este o cheie de aur cruciala . Prea multi oameni opereaza pe „pilot automat” si nu sunt destul de vigilenti cu energiile si gandurile carora le permit sa intre in mintile lor . 33. „Pentru a avea totul , renuntati la tot” .  Cand aveti retineri in a oferi fata de orice aspect al creatiei , de fapt aveti retineri fata de voi insiva . „Voi toti faceti parte din creatie” , iar identitatea voastra adevarata este sinele etern si nu corpul fizic . 34. Priviti lumea prin intermediul ochilor spirituali si nu prin intermediul ochilor fizici care apartin egoului . Ori priviti viata prin intermediul mintii Christice , ori prin intermediul mintii egoului negativ . Nu exista alte posibilitati . Ceea ce vedeti este o oglinda a ceea ce va oferiti voua insiva . Nu il veti realiza pe Dumnezeu daca nu va priviti surorile si fratii ca pe Dumnezeu . Ceea ce vedeti in ceilalti este de fapt ceea ce vedeti in voi insiva . Ceea ce oferiti celorlalti este de fapt ceea ce va oferiti voua insiva si lui Dumnezeu . 35. Dezvoltati compasiunea . Nu uitati niciodata ca suferinta celorlalti este de fapt suferinta voastra . Aceasta nu este simpla vorbarie . Daca sunteti sinele etern care reprezinta constiinta ascensiunii , atunci sunteti intrupati in aceeasi masura in corpurile fizice ale celorlalti cat si in propriul vostru corp fizic . Sinele Etern sau Christul traieste in toti oamenii . Nu exista decat Un Singur Sine Etern . Dumnezeu nu are decat un Fiusi noi toti suntem , parte din acest Fiu . 36. Eliberati orice constiinta a separarii , fricii sau egoismului pentru ca aceasta reprezinta blestemul egoului negativ . 37. Aveti foarte mare grija de corpul fizic deoarece cresterea spirituala pe pamant devine foarte dificila cand acesta incepe sa cedeze . Corpul fizic este templul sufletului si spiritului vostru . 38. PRACTICATI RENUNTAREA . Aceasta cheie va ajuta sa treceti de initierea a patra , care reprezinta eliberarea din roata reincarnarilor . Aceasta insemana  „sa renuntati la dorintele materiale si la atasamentele fata de lumea materiala” . Inseamna sa traiti in aceasta lume , dar sa nu apartineti acestei lumi . Este juramantul de a trai in viata cu detasare totala , dar implicati in servirea si realizarea lui Dumenzeu .
7. 739. Calea spirituala este de fapt foarte simpla . Daca va doriti sa ajungeti langa Dumnezeu in Rai , atunci purtati-va ca El . FITI DUMNEZEU !!! FITI CHRISTUL !!! Fiti Buddha , fiti Atma , fiti Sinele Etern pe pamant . 40. Cultivati un caracter impecabil si virtuti permanente in tot ceea ce intreprindeti . 41. Purificati toate cele patru corpuri de toxinele fizice , emotionale , mentale si energetice . 42. Iubiti-va dusmanii . 43. VIZUALIZATI DOAR PERFECTIUNE !!! CAND VI SE INFATISEAZA ORICE ALTCEVA IN AFARA PERFECTIUNII , RUGATI-VA LA PUTERNICA PREZENTA EU SUNT SA VINDECE SI SA REMEDIEZE SITUATIA RESPECTIVA SAU PRACTICATI AFIRMATIILE DESPRE PERFECTIUNEA SITUATIEI RESPECTIVE ASA CUM ESTE EA RELEVATA DE DUMNEZEU !!! Aceasta stare de constienta va determina sa fiti o prezenta vindecatoare si constienta in orice situatie . 44. FITI CAUZA FINALA SI CREATORUL PROPRIEI REALITATI !!! NU FITI VICTIMA SAU EFECT !!! 45. Invocati cele douasprezece raze pe parcursul zilei in functie de culoarea si calitatea energiei de care aveti nevoie intr-un anumit moment . Razele si energia lor vin imediat ce le invocati , cu conditia sa le invocati . 46. In orice situatie din viata prin care va blocati intr-un moment nesanatos , intrebati-va  „Il vreau pe Dumnezeu sau il vreau pe egoul meu in aceasta situatie ?”Doar lasandu-va controlati de egoul negativ puteti fi scosi din starea de unitate ,echilibru ,dragoste neconditionata , bucurie si realizare a lui Dumnezeu . Intr-adevar sunteti pururi in unitate cu Dumnezeu . Dar , puteti fi desprinsi din realizarea acestei unitati cu Dumnezeu , cu fratii si surorile voastre daca alegeti egoul negativ . 47. Priviti toate greselile ca fiind experiente de pe urma carora aveti de invatat .Castigati-va globul de aur al intelepciunii . Iertati-va si mergeti mai departe . Nu pierdeti timpul cu vina si regrete . Greselile sunt un lucru pozitiv , nu unul negativ . Nu va parasiti calea ca sa le comiteti . Dar , atunci cand greselile apar , ele reprezinta oportunitati de a invata . 48. Practicati religia bazata pe „premize universale” . Aceasta inseamna ca toate religiile si caile sunt egale si ca toate conduc catre acelasi loc . Nici o competitie sau comparatie intre religii nu este necesara sau de dorit . 49. Fiti eclectici in educatia voastra spirituala . Dumnezeu este mult prea complex si nelimitat pentru a fi inteles doar intr-o singura forma . 50. TRANSCEDETI SEXUALITATEA CARNALA !!! . Pornografia apartine eului inferior . Invatati sa practicati moderatia in viata sexuala si invatati sa va ridicati energia sexuala in chakrele superioare . 51. Ajutati-i pe cei saraci , bolnavi sau nevoiasi . Amintiti-va ca nu sunteti in acea pozitie doar datorita gratiei Divine. 52.  RENUNTATI LA TOATE GANDURILE AGRESIVE SAU NEGATIVE !!!  Agresivitatea nu vine de la Dumnezeu. Vine de la frica , iar frica este esenta egoului negativ . Un atac nu este altceva decat un strigat dupa dragoste . 53. Predati-va viata complet lui Dumnezeu , dar simultan pastrati-va puterea personala . 54. Pastrati un jurnal si notati toate visele in fiecare dimineata la trezire . Acestea reprezinta ghidari primite de la mintile subconstienta si supraconstienta . 55. Pastrati-va mediul intern si extern curat . 56. In fiecare noapte inainte de culcare cereti sa primiti cunostinte la nivel interior de la sufletul vostru , monada voastra si de la Maestrii Ascendenti . Profitati de perioada de somn pentru a accelera calea catre ascensiune . 57. Renuntati la orice fel de drog , cafea , alcool , stimulanti artificiali si reduceti zaharul si dulciurile . Asa cum lucram sa invingem mintea negativa la nivel psihologic , tot asa trebuie sa luptam sa invingem tot ce este negativ la nivelul corpului fizic . 58. Indepliniti-va dharma si misiunea personala in timpul acestei vieti . Nu permiteti egoului negativ sau altor persoane sa va deturneze de la calea pe care v-o indica sufletul si monada voastra . Aceasta viata este prea pretioasa si importanta .  59. Cautati sa va echilibrati karma , construind doar karma pozitiva prin fiecare gand ,cuvant sau fapta . 60. Edgar Cayce a spus  „De ce sa va faceti griji , cand puteti sa va rugati !” 61. Aveti rabdare si incredere implicita in Dumnezeu si in legile divine . 62. Nu uitati ca „mintea voastra creaza limitari si tot mintea voastra creaza libertate” . 63. Depasiti orice prejudecata cum ca ati fi superior sau inferior oricarei alte fiinte . In esenta , toti suntem Sinele Etern , indiferent de nivelul de initiere . 64. Cautati sa cooperati si niciodata sa concurati . Niciodata sa nu va comparati cu altii ,comparati-va doar cu voi insiva .
65. NU UITATINICIODATA CA VALOAREA VOASTRA VINE DE LA DUMNEZEU !!! Este posibil ca Dumnezeu sa creeze ceva fara valoare ? Voi sunteti Sinele Etern . Bineinteles ca sunteti valorosi . Egoul negativ va va spune ca trebuie sa faceti un lucru sau altul ca sa aveti valoare . Dar sa nu il credeti . 66. „Nu judecati pe altii si voi nu veti fi judecati .” „Acela care este fara de pacate sa arunce primul cu piatra .”  „Nu incercati sa cautati aschia in ochiul fratilor vostri cand voi aveti un mare par in proprii ochi .” 67. „Mainile care ajuta sunt mai sfinte decat buzele care se roaga .” 68. Intr-un colt al casei voastre creati un altar spiritual unde sa meditati , sa va rugati si sa practicati . 69. Scapati de obiceiurile rele acum astfel incat sa nu trebuiasca sa le luati cu voi in planul interior cand veti trece in lumea spiritelor .70. Intrebati-va in mod constant  „Cine Sunt Eu?”  Eu sunt Sinele Etern , Eu suntBrahma , Eu sunt Dumnezeu . 71. Beti sase pana la opt pahare mari de apa pe zi , relaxati-va cat mai des la soare si la aer proaspat . 72. FACETI MEREU DIFERENTIEREA INTRE REAL SI IREAL , PERMANENT SI TRECATOR , INTRE ADEVAR SI ILUZIE , INTRE FORMA FIZICA SI REALITATEA ETERNA DIN SPATELE TUTUROR FORMELOR !!! 73 . CULTIVATI CONSTANT „AMINTIREA LUI DUMNEZEU ” .  74. SPIRITUALIZATI TOATE ACTIVITATILE !!! , ceea ce inseamna sa va priviti ca un instrument in mainle lui Dumnezeu . Voi sunteti mainile , ochii , gura si picioarele lui Dumnezeu care actioneaza aici pe pamant . Voi sunteti Dumnezeu care interactioneaza cu Dumnezeu . Sinele Etern care il serveste si il conduce pe Sinele Etern intrupat .75. Iubiti cu delicatete si bunatate toate fiintele simtitoare . 76. Luati-va responsabilitatea de a fi fratele mai mare sau ghidul spiritual al regatului animalelor , plantelor si mineralelor . 77. Cultivati o dorinta absoluta de „a realiza ascensiunea si eliberarea” si de a putea fi in cel mai inalt serviciu pentru toate fiintele simtitoare . 78. PRACTICATI UMILINTA !!! Iisus Christos a spus „daca cineva te palmuieste pe un obraz , intoarce-i si celalat obraz .” 79 . Binecuvantati persoanele care va blesteama . 80. TRANSMUTATI O MARE PARTE A ENERGIEI SEXUALE IN „OJAS SHAKTI ” -ILUMINAREA MINTII  . 81.  Faceti legamant cu nemurirea fizica . 82. FACETI JURAMANTUL BRAMACHARYA – PURITATEA GANDURILOR , CUVINTELOR SI A FAPTELOR !!! 83. Mancati dupa diete vegane (mai multa mancare naturala si organica) . 84. PRACTICATI ZILNIC SI INTENSIV ANALIZA DE SINE !!! , introspectia , examinarea interioara ,mai ales inainte de a merge la culcare . 85. FITI UN CAUTATOR DE IUBIRE NU DE VINOVATIE !!! . 86. Pastrati jurnale si tabele cu dezvoltarea spirituala, in acelasi fel in care ati tine contabilitatea bugetului si a taxelor in finante . 87. SERVITI PE CEILALTI DEZINTERESAT !!! , fara a va gandi la o recompensa . 88. Incantati mantra „OM” cu orice ocazie ( incantati rugaciuni). (Bhagavad Gitaspune ca acela care invoca mantra OM in momentul mortii atinge starea suprema)  89. FACETI LEGAMANTUL DE NON-VIOLENTA !!!  90. Incantati  „So Ham”  si imaginati-va cum devine „OM” .  Spuneti So Ham( incantati rugaciuni) in concordanta cu respiratia pe parcursul zilei . 91. Practicati negarea gandurilor si afirmatiile . In „Cursul de Miracole” se spune „Negati orice gand care va vine in minte si care nu este de la Dumnezeu .” Imediat dupa , focalizati-va atentia pe o imagine/gand pozitiv asemeni lui Christos . 92. CONSTRUITI-VA ANTAKARANA CATRE SUFLET , MONADA SI APOI SUS CATRE DUMNEZEU !!! . 93. INVATATI SA CALATORITI CONSTIENT CU SUFLETUL SI CULTIVATI ABILITATEA DE VISARE LUCIDA !!! 94. Studiati intens pasii exacti pe care ii aveti de parcurs pentru fiecare nivel al celor sapte initieri . 95. CONTROLAT SI SUPUNETI NIVELELE INFERIOARE !!! (mirajul , maya,  iluzia) . 96. Chiar daca nu ati luat initierea , practicati ceea ce inseamna sa fiti un Maestru Ascendent si o fiinta care a atins realizarea lui Dumnezeu . Actionati ca si cand ati realizat deja acest lucru .
97. Decoperiti structura voastra energetica , razele monadei , sufletului , personalitatii  , ale mintii , emotiilor si corpului ca sa puteti intelege mai bine si corect misiunea personala in aceasta viata si conexiunea voastra ashramica . 98. Invocati chakrele voastre superioare pentru ca ele sa se ancoreze in chakra voastra coroana . 99. Inlaturati toate „separarile” de constiinta la toate nivelele .100 . Fiti „politicos” activ la un anumit nivel ca parte integranta a practicilor voastre spirituale.101. Recunoasteti ca fiintele extraterestre de pe toate planetele din Universul infinit al lui Dumnezeu sunt ca fratii si surorile unei familii universale . 102. Onorati si venerati pe Pan si Echipa de Spirite ale Naturii in acelasi mod in care ii onorati si venerati pe Maestrii Ascendenti si pe Dumnezeu . 103. DUPA CE TRECETI DE A TREIA INITIERE  – UNIREA CU SFLETUL – INCEPETI SA VA POLARIZATI CONSTIINTA IN MONADA – PREZENTA EU SUNT – IN TRIADA SPIRITUALA SUPERIOARA SI IN CEI TREI ATOMI PERMANENTI SUPERIORI!!! . Pe masura ce evoluam si inaintam in procesul de initiere , ne polarizam la nivele din ce in ce mai inalte dupa fiecare initiere . 104. Curatati-va toate implanetele extraterestre  (Terri Sue poate face acest serviciu si va recomand cu foarte mare incredere sa faceti acest lucru ori cu ajutorul ei ori cu ajutorul oricarei alte persoane calificate) . 105. Nu uitati niciodata ca reprezentati sufletul si monada intrupate in corpul vostruf izic . 106. Traiti cu integritate absoluta suprema deoarece daca inselati alta persoana il inselati pe Dumnezeu si pe voi insiva pentru ca toti suntem UNUL . 107. Cautati si gasiti-va un invatator spiritual sau mai multi invatatori spirituali in acest plan sau in planul ascendent sau in ambele . Nu recomand aici un guru , ci mai degraba un invatator . Intotdeauna va exista cineva deasupra noastra de la care putem invata si intotdeauna va exista cineva sub noi pe care il putem servi . Aceasta este adevarata ierarhie spirituala a vietii .108. AFIRMATI CA VA CREATI IN CORPUL FIZIC SI ACTIVATI CELE 12 HELIXURI ADN PE CARE LE VETI FOLOSI PENTRU ASCENSIUNE !!! 109. Vizitati locuri sfinte sau locuri cu energii spirituale de pe planeta . 110. Dezvoltati  „viziune echilibrata” indiferent de ceea ce vedeti .111. PRACTICATI JURAMANTUL DE TACERE PENTRU ANUMITE PARTI DIN ZI SI CONTROLATI-VA VORBIREA !!! In scoala de mistere a lui Pitagora (Kuthumi) din Crotona , discipolii trebuiau sa practice tacerea pentru trei ani inainte de a li se permite initierea in misterele secrete . Deci cu siguranta puteti practica acest juramant cate putin in fiecare zi . 112. CAND APAR TENTATII ABATETI-VA CONSTIINTA DE LA ELE SI INTOARCETI-O INAPOI CATRE DUMNEZEU !!! Pacatul nu inseamna sa nu aveti nici o tentatie , ci sa cadeti in tentatie . 113. INCETATI SA VA MAI CONTRAZICETI !!! Trebuie sa va intrebati „Imi doresc iubire sau imi doresc sa castig ?” Nu le puteti avea pe amandoua . 114. MANCATI USOR . MANCATI CA SA TRAITI , NU TRAITI CA SA MANCATI !!! 115. IDENTIFICATI-VA CU SINELE VOSTRU SUPERIOR SI MURITI PENTRU SINELE INFERIOR !!! Aceasta este calea lui Dumnezeu . 116. FACETI JURAMINTE SI ANGAJAMENTE SPIRITUALE SI RESPECTATI-LE !!! . Aceasta este una dintre cheile de aur care va accelera cel mai rapid ascensiunea voastra . Juramintele spirituale va ajuta sa fiti permanent ancorati , astfel incat constiinta sa fie libera pentru a lucra pe urmatorul nivel de rafinare si purificare . 117. DEZVOLTATI CONCENTRATIA ABSOLUTA A MINTII PE UN SINGUR PUNCT !!! , concentratia mistica in cucerirea spirituala a ascensiunii si a eliberarii si va veti atinge scopul in termenul stabilit . 118. Dezvoltati calitatea de a fi un „luptator spiritual” curajos in viata . Asta si sunteti , un luptator spiritual care invinge mirajul , maya, iluzia si cauta doar Sinele . 119. Petreceti timp in compania oamenilor elevati spiritual (satsang) .  Mergeti la cursuri si seminarii de evolutie spirituala , cititi carti spirituale . Mergeti sa ii vedeti pe sfinti si intelepti atunci cand vin in orasul vostru . Evitati compania de rau augur si pe oamenii care sunt condusi de egoul inferior . Totusi , cand sunteti in compania unor astfel de oameni , faceti-va protectie psi . 120. Nu risipiti nici macar un moment de timp sau energie . Moartea este dupa colt pentru oricine si poate avea loc in orice moment . Nu pierdeti timpul cu lucrurile trecatoare . Se poate compara placerea hedonistica cu realitatea realizarii lui Dumnezeu ? 121. SIMPLIFICATI-VA VIATA !!!  Reduceti dorintele si nevoile voastre . 122. Primul gand cand va sculati de dimineata sa fie Dumnezeu , iar ultimul gand cand mergeti la culcare sa fie tot Dumnezeu . Daca doriti intr-adevar sa va accelerati ascensiunea , lasati ca Dumnezeu sa fie singurul vostru gand pe parcursul intregii zile.  123. FITI INTRANSIGENTI IN CEEA CE PRIVESTE DIETA VOASTRA MENTALA , EMOTIONALA SI SPIRITUALA !!! Nu va pierdeti timpul citind novele proaste , vizionand filme cu violenta sau emisiuni TV proaste si violente . Absolut tot ceea ce experimentati creaza o amprenta in mintea voastra subconstienta . Viata este prea scurta si prea pretioasa . Cel mai pretios lucru , bucurati-va , dar faceti-o in contextul  „in serviciul lui Dumnezeu” . Ascensiunea presupune o dedicare totala ,  24 de ore din 24 , chiar si in timpul somnului . Odata ce dezvoltati aceste obisnuinte de constienta , veti vedea ca nu este ceva greu de realizat . Este chiar amuzant si distractiv pentru ca adevarata placere este sa il servesti pe Dumenzeu . 124. DARUITI 10% DIN SALARIUL VOSTRU SAU DIN ENERGIA VOASTRA !!! pentru cauze caritabile .Pentru a fi prosperi,  trebuie sa fim generosi cu ceilalti , astfel incat universul sa fie generos cu noi . 125. Pentru tot ce vi se intampla in viata spuneti  „Nu este voia mea , ci voiaDomnului .Multumesc pentru lectie .” 126. Ramaneti la acelasi nivel de constienta , chiar daca oamenii va critica sau va  flateaza. Daca cedati intr-una dintre cele doua extreme , va reintoarceti in sistemul egoului negativ , in loc sa transcedeti egoul negativ . Nu uitati „dupa mandrie , vine caderea ”. 127. „Cunoasteti-va Sinele Divin” ceea ce inseamna sa Il cunoasteti pe Dumnezeu pentru ca asta este ceea ce sunteti . 128. Practicile voastre spirituale trebuie sa fie constante , graduale , pline de sinceritate , de bun simt si perseverenta. 129. Nu folositi numele lu Dumnezeu in van si renuntati la a injura . 130. Stergeti din constiinta voastra egoismul si negativitatea . 131. STABILITI O RUTINA SPIRITUALA !!! sau un regim care sa nu fie pentru voi nici prea usor , dar nici prea greu si apoi tineti-va de ele . Aceasta include disciplina fizica , precume xercitii fizice , dieta si asa mai departe , dar si practicile spirituale . 132. NU UITATI CA IN ESENTA EXISTA DOAR DOUA EMOTII ; IUBIREA SI FRICA !!! Nu exista ganduri neutre . Toate realitatile provin din una dintre cele doua . 133. Evitati sa priviti oamenii de sexul opus cu ganduri senzuale . Priviti intai Sinele Etern si Christic inainte de a privi latura lor fizica . 134. Cheia este „efortul neincetat” , indiferent de obstacole . „Cauta si vei gasi .” „Batesi usa ti se va deschide .” 135. RAMANETI ASCULTATORI IN FATA LUI DUMNEZEU !!! si respectati legile divine . Prin intelegerea acestora , EVITAM SUFERINTA !!! . 136. Salvarea voastra depinde de voi , nu de Dumnezeu . Dumnezeu v-a dat deja totul . Intrebarea esentiala este ce sunteti dispusi sa va oferiti voi insiva . 137. FITI POZITIVI SI OPTIMISTI IN TOATE !!! . 138. „Fii nemiscat si cunoaste ca Eu sunt Dumenzeu .” 139. INVOCATI CEA DE A DOUASPREZECEA RAZA AURIE !!! si energiile Mahatma pentru ca acestea sunt cele doua energii de cea mai inalta vibratie care sunt accesibile pe pamant . 140. Lucrati in mod regulat cu echipa de vindecare MAP (Programul deAsistentaMedicala al Maestrilor Ascendenti) pentru a va mentine sanatatea fizica . (cititi cartea mea „Psihologia Sufletului” pentru mai multe informatii) 141. AFIRMATI IN MOD REGULAT CA GLANDA VOASTRA PINEALA A INCETAT  PRODUCEREA HORMONULUI MORTII SI CA PRODUCE  DOAR HORMONUL VIETII !!! . 142. ZILNIC CERETI „ALINIEREA AXIOTONALA ” !!! asa cum este descrisa in cartea „Cheile lui Enoch” pentru a va echilibra intregul sistem de meridiane , de campuri spirituale si electromagnetice.  143. INVOCATI ZILNIC SINELE VOSTRU ASCENSIONAT !!! de dimensiunea a cincea (care a atins deja ascensiunea in realitatea in care nu exista timp si spatiu) pentru a fuziona constiinta sa cu constiinta si aura voastra . 144. INVOCATI ZILNIC ENERGIILE MAHATMA – ENERGIA IUBIRII NECONDITIONATE – !!! zilnic pentru a fuziona si a se amesteca cu energiile si aura voastra de pe Pamant . Aceasta este o metoda sigura de a accelera calea spre ascensiune de cel putin o mie de ori .
15. 15145. Priviti-va pe voi insiva ca pe monada , iar pe invatatorul vostru ca fiind Dumnezeu . Monada si Prezenta Eu Sunt nu sunt deasupra voastra . Constiinta ascensiunii inseamna ca voi va identificati cu monada . Voi sunteti Prezenta Eu Sunt pe Pamant. 146. Practicati zilnic meditatia si tratamentul ascensiunii prezentat in aceasta carte . Daca veti face acest lucru pentru cel putin trei luni , veti vedea transformarea voastra completa . 147. In sesiunile de meditatie , invocati racordajul Inimii Galactice si a IerarhieiGalactice . Acest nivel tocmai a fost adus pe pamant pentru umanitate si va ajuta cu siguranta sa ancorati corpul vostru de lumina la nivel fizic , nu doar la nivel mental , emotional si spiritual . Doi dintre invatatorii acestui nivel Galactic cu care va puteti racorda sunt Melchizedek si maestrul Averran . Atingerea nivelului InimiiGalactice va va ajuta in dezvoltarea abilitatilor de teleportare , de manifestare instantanee si de comunicare cu limbajul luminii .Intelepciune , pace si spor in zidirea cea buna !

Fragment – Manualul ascensiunii

Sublinierile imi apartin Ð¢.И.Е. фото из интернета.

Publicat în Alte subiecte | Lasă un comentariu

Cu ce am rămas dintr-un colț de insulă pustie

Am rămas pe un colț de insulă pustie, cu gândul, cu toate că în realitate m-am întors ieri, în România, București. Am revăzut localitatea Agios Georgios după mai bine de un an. Cu ce doruri și înțelegeri am rămas în inimă din vacanța de o săptămână vei afla citind. Nu uita să mă urmărești pe Instagram sau pe Facebook.

O dimineață însorită cu briză mângâietoare, inspirația apare, încep să scriu. Primul gând mă face să realizez că viața se trăiește acum. Nu aștepta să vină momentul potrivit, unii oameni l-au așteptat până la sfârșitul vieții însă nu mai pot da timpul înapoi, momentul nu a venit. Ceea ce nu trăiești la timp nu mai trăiești niciodată, spunea cineva.

Oamenii care îţi doresc fericirea sunt cei care îţi respectă libertatea. Oamenii care îţi influenţează judecata nu o fac spre binele tău, o fac ca să îşi întărească asupra ta autoritatea. Eu dacă nu v-aș avea pe voi nu aș avea nimic.

Ura nu te dezlipeşte de cel pe care îl iubeşti, ura a ucis mai multe inimi decât iubirea de partener aşa cum o înţeleg oamenii. Adevărata iubire nu ucide pe nimeni. Cu această convingere am rămas finalizându-mi a cincea carte, pe un colț de insulă pustie, servind un frappe cu lapte și cuburi de gheață dintr-un recipient de fier.

Astăzi, dacă nu au niciun interes oamenii nu îţi zâmbesc, nu vorbesc. Însă în ciuda aparențelor nu există oameni răi, există egoul accentuat care stăpâneşte fiinţele care nu au devenit conştiente încă. Ceea ce numeşti oameni răi, sunt fiinţe care dorm. Și toţi vor fi treziţi mai târziu, căci iubirea nu abandonează pe nimeni.

Nu te grăbi să pui o etichetă veche oricărui lucru nou pe care îl afli, căci e posibil să o pui greşit şi să rămâi în urmă. Eu nu ştiu dacă bătrâneţea este frumoasă, dar ştiu că sunt frumoşi bătrânii. Am rămas surprins văzându-i.

Ascultă ploaia, urmăreşte fiecare picătură ce cade într-o baltă. Fiecare picătură e un om iar o baltă este o civilizaţie. Omul poate otrăvi lumea sau o poate purifica, în funcţie de esenţa din componenţa care îi alcătuieşte fiinţa.

Dacă stai noaptea liniştit sub cerul înstelat şi priveşti luna, fără întrerupere, chiar minute întregi şi, te simţi bine, nu te îngrijora, nu ai înnebunit. Tu nu eşti numai un romantic pe cale de dispariţie, eşti în primul rând un înţelept și un maestru al vieţii trăite pe Pământ, care înseamnă un neprihănit în devenire.

Luna simbolizează înțelepciunea, ea străluceşte doar pentru cei aleşi. Doar că cei aleşi sunt aceia care aleg. Luna le luminează calea îngerilor care păşesc hotărâți în scopul lor, dar mai târziu va străluci pentru toată lumea. Soarele e energia, spiritul pur, luna este mijlocitorul iar omul este materia care și-a uitat esența. Luna îi inspiră pe cei care nu pot privi soarele direct şi îi alchimizează.

Am ieşit seara pe plajă, ca să admir răsăritul lunii și am rămas sub cerul înstelat până la miezul nopții. Mă plimbam desculţ cu picioarele în apă, cu gândul de a nu mă gândi la nimic. Am luat în mână un băţ uscat, din trestie, cu care am început să scriu cuvinte ca dragoste, pace, iertare, abundenţă și frumos, pe porţiunile de nisip unde valurile l-au netezit, creând suprafaţa perfectă de care aveam nevoie ca să scriu.

Însă cum terminam de scris un cuvânt un alt val venea şi îl ştergea. Apoi eram nevoit să scriu iar. Atunci un trecător prietenos mi-a spus că aş putea să scriu undeva unde apa nu ar ajunge, acolo mesajele ar rămâne vizibile mai mult timp. Atunci, oamenii le-ar putea vedea ori măcar le-aş putea fotografia. El altfel nu înţelege scopul pentru care mă obosesc să scriu.

Am rămas tăcut pentru o clipă apoi i-am răspuns că nu scriu pentru oameni, că nu scriu nici măcar ca să îmi dresez mintea. Eu scriu pentru inima mea, ca să ştie ce are de făcut atunci când oamenii își vor uita esența, iar din viață să știu că am rămas cu iubirea.

Într-o relaţie, la fel ca în viaţă distanţa apropie sufletele și apropierea aduce în extaz trupurile. Echilibrul păstrează sănătoase minţile. Cu sinceritatea uzi încrederea, cu veselia împrospătezi momentele, cu pasiunea mângâi legătura care îți îndulceşte viaţa.

Am rămas cu dorul de adevăr

Două tinere de etnie arabă se plimbă pe malul mării și adună scoici. Au corpul acoperit în întregime, pe cap poartă binecunoscutul hijab. Sunt frumoase și emană o senzualitate de nedescris, căci ele te pot hipnotiza cu privirea, am rămas uimit. Dar ochii lor ascund o poveste tristă, se simte. Îmi pare rău.

Mișcările celor două sunt măsurate atent, se asigură atunci când cu eleganță se apleacă după o pietricică, merg cu capul plecat. Nimeni nu bănuiește că în spatele ochelarilor de soare lăcrimez.

Alături de mine s-a așezat un grup de fete ce par a fi turiste din Marea Britanie. Sunt gălăgioase, urâte ca prezență, nu transmit niciun gram de feminitate. Parcă mă aflu în prezența unor soferi de tir, care își etalează fără pudicitate fiecare părticică a unor corpuri lăsate de izbeliște, prizoniere ale extazului culinar bolnăvicios. Căci, legea a arestat frumusețea dar încurajează grosolănia și dezgustul, reduce la tăcere spiritul moral dar îl adoră pe cel nenatural.

Sunt înconjurat de două mii de turiști și totuși am rămas cu un dor de oameni. Am reușit să mă împrietenesc cu un gândăcel de nisip și am rămas să îl admir, iar între timp au venit și oamenii. Un bărbat cu părul cărunt își sărută pe obraz soția în timp ce fetița lor se desfată printre valurile care o răscolesc și râde cu glas tare.

Mă bucur că am rămas în inima ta și că m-ai păstrat acolo pentru zilele cenușii. Nu uita că pentru îngeri realitatea percepută cu mintea este doar un vis. Mânia pe care o simt uneori față de lume este o mânie sfântă, ea nu conține condamnare, este vindecare și așa va rămâne.

Citește mai multe articole asemănătoare pe Blog.

http://vorbindcudumnezeu.com/2018/07/05/cu-ce-am-ramas/

you and me together by latoday

Publicat în Alte subiecte | Lasă un comentariu