Simţiţi că ceva din voi preferă să aibă dreptate, şi nu pace?

Nu deveniţi mai buni încercând să fiţi buni, ci găsind bunătatea care deja se află în voi şi permiţându-i să iasă la iveală.Inteligenţa în serviciul nebuniei! Cea mai mare realizare a umanităţii este constientizarea nebuniei sale, echivalentă cu apariţia sănătăţii, cu începutul vindecării şi depasirea.Exista o contradicţie grotescă între ceea ce consideră oamenii a fi realizările şi abilităţile mele şi realitatea a ceea ce sunt şi ceea ce pot eu. Invata ca in viata sa nu interpretezi roluri ( cum vorbesti cu portarul, cu directorul, cu copiii, etc ..sunt roluri ) invata sa fii tu, acelasi, fara masti, roluri. Adevărul este acela că trebuie să acceptaţi suferinţa, tocmai pentru a o putea transcende. Sunteţi vigilenţa, calmul, Prezenţa care ascultă, priveşte, atinge sau chiar vorbeşte. Sunteţi Fiinţarea din spatele acţiunii. Umanul este formă. Fiinţa este fără de formă. Umanul şi Fiinţa nu sunt separate, ci se întrepătrund. – Eckhart Tolle

Viaţa nu este atât de serioasă cum o face mintea mea să pară, este iluzie, desertaciune. Satisfacţia egoului este de scurtă durată şi astfel voi continuaţi să căutaţi mereu şi mereu altceva, continuaţi să cumpăraţi şi să consumaţi, ideea de mai mult. Este aceeaşi disfuncţie pe care o manifestă celulele canceroase, a căror singură ţintă este să se multiplice, inconştiente că se îndreaptă către autodistrugere prin distrugerea organismului din care lac parte. Pierderea unui inel, supararea, aţi crezut că Eu Sunt are legătură, măcar parţial, cu inelul.Puteti pretui lucrurile, dar nu atasa : «Dacă cineva îţi ia cămaşa, dă-i şi haina.», non-atasament.
Viaţa vă va da acea experienţă care va fi de mare ajutor pentru evoluţia conştiinţei voastre. De unde ştiţi că aceasta este experienţa de care aveţi nevoie? Pentru că aceasta este experienţa cu care vă confruntaţi în acest moment.
Egoul nu este rău, ci doar inconştient. Atunci când detectaţi la voi înşivă un comportament generat de ego, zâmbiţi. Uneori puteţi chiar râde.
In apropierea morţii, întreg conceptul de posesie se dezvăluie ca fiind în ultimă instanţă lipsit de sens. În ultimele clipe ale vieţii lor mai realizează şi că în timp ce ei au căutat o viaţă întreagă să-şi întregească sentimentul de sine, ceea ce căutau în realitate, Fiinţa lor, fusese mereu deja acolo, dar în mare parte eclipsată de identificarea lor cu lucrurile, ceea ce în final înseamnă identificarea cu mintea lor. Credinţa că voi aveţi dreptate şi ceilalţi greşesc reprezintă unul dintre tiparele principale ale minţii egoiste, una dintre principalele forme de inconştienţă. Mai mult decât vrea să aibă, egoul vrea să îşi dorească. – Alexandru Plesea

Masele niciodata nu au dorit sa cunoasca adevarul. Ele vor iluzii fara de care nu pot trai.Primul simptom al prostiei este lipsa totala a rusinii.Fiecare persoana are dorinte pe care nu le spune nimanui si dorinte pe care nu le recunoaste nici el insusi.Omul nu renunta niciodata la nimic, el doar isi schimba placerile. – Freud Sigmund

Cand simti ca se apropie ispita poti zice ca : iar vine lumea !
Eu, putina la minte…Domnul poate, daca exista voia omului.
O femeie nebuna care vorbeste singura, nu se deosebeste cu nimic de mine decat ca vorbeste tare, se exprima in exterior iar eu ma exprim interior, doar in gand. Suntem bolnavi si avem nevoie de Vindecator.
Toate trec …“Și asta va trece!”

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Alte subiecte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Simţiţi că ceva din voi preferă să aibă dreptate, şi nu pace?

  1. calinakimu zice:

    Citatele reprezentând experiența altora, cărțile ( la fel), maeștrii spirituali, pentru noi, pentru fiecare dintre noi, nu reprezintă nimic, sau nu fac doi bani…fără efortul propriu de înțelegere a realității cu mintea/inimă din dotare. Acestea ne pot exalta, ne pot seduce intellectual, daaar noi SUNTEM cum SUNTEM. Putem repeta papagalicește adevăruri(?!) descoperite de alții, dar acestea sunt chinvale răsunătoare pentru noi.
    Tu spui… ” Cand simti ca se apropie ispita poti zice ca : iar vine lumea !
    Eu, putina la minte…Domnul poate, daca exista voia omului.”!
    ……………………………………………………………………………………………………………………
    Suntem bolnavi si avem nevoie de Vindecator.
    Toate trec …“Și asta va trece!”
    Nu înțeleg cum ”simți” că se apropie ispita? Ce este ispita? Sunt simțuri normale, sau pervertite ?! Sunt gânduri de ură, resentimente, interese meschine, hoții, trădări?! TU unde ești când acestea vin?! Adică …tu nu ești ”lumea” ?!
    Recunoști că mintea este limitată și atunci ce faci? Cerșești voia domnului, iar tu vii doar cu dorința de …pomană, că de, pomana îngrașă.
    Apoi recunoști că suntem bolnavi, dar o iei ca pe o fatalitate, care poate fi rezolvată de altcineva aflat în afara ta, de un doctor, de o autoritate numită ”vindecător”. Este cea mai comodă cale, care oricum se rezolvă ”cumva”…doar toate sunt trecătoare.

  2. calinakimu zice:

    Nu consider că este necesar să-ți răspund punctual, deoarece, în ciuda a tot ceea ce afirmi, VREI să ai dreptate. Dreptatea nu este a mea, a ta, sau altcuiva. Ea este, ori nu este. Când este, este ca uleiul.
    Când scriu articolele o fac la modul total, mă adresez totalității. Cănd scriu comentarii, fac referire strict la ce se vede. Curgerea, armonia pe care nu o vezi în comentarile mele…de ce nu ar fi obturată de zăgazurile tale?! Sau poate pleci de pe poziția deținerii adevărurilor absolute?! Eu nu am nici o credință religioasă, nu ader la nici un cult, scot în afara textelor pe care le comentez, ceea ce ESTE, ceea ce sare în ochi. Dar nu sunt nici ateu, sunt profund religios.Tu mă tragi de urechi, este drept, cu un aer superior, catedratic, făcând analize psihologice, de fond…crezi tu?! Eu te invit să dezbați punctual cele ce le afirm eu, asemenea considerații gratuite, n-au o argumentație serioasă. Repet…să discutăm aplicat, la cestiune, concret.
    Sunt dizgrațios?! Nu dizgrația ta… vede dizgtația mea?! Poate vrei să spui să sunt direct, fără menajamente, asta este altceva, pot s-o cred. Criticismul este absolut necesar, dar noi nu suportăm decât laudele. Eu prin criticism nu înțeleg îmbunătățirea unui lucru, înțeleg să descopăr dacă acel lucru trebuie să fie, sau nu.
    Obiectiv/subiectiv…sunt foarte fluide…și nu vreau să alunec pe această pantă.Tu se pare că ești obiectivă?! Va trebui să fii cu tine însăți și asta presupune altceva.
    Lasă frecvențele și percepe direct realitatea aflată dincolo de minte, de credințe, de imagini și etichete. Chiar despre tine ai o etichetă falsă, deoarece este a minții, iar mintea cu tot ce știe ea este limitată. Nu poți fi astfel, oricăt ai crede că ești. Când te simți agresată, când simți dizgrația, imaginea ta o simte, adică ego-ul. Recunosc că provoc, dar nu urmăresc satisfacția, iar insatisfacția nu o cunosc. Spui tu …să faci…nefăcând?! Este o altă cutumă pe care o repeți papagalicește. Chiar știi despre ce vorbești?!
    Nu am despre mine nici o etichetă, deoarece ȘTIU(nu cu mintea) că sunt o ființă Universală, că reprezint necuprinsul, iar mintea limitată nu poate cuprinde necuprinsul, motiv pentru care susțin percepția directă prin transcederea minții. Nici măcar ăsta nu este un scop, este normal să ne cunoaștem capacitățile și să le folosim în mod just. Accesul la inteligența Universală nu este un scop, este firesc, atunci când ne vom accepta perfecțiunea, divinitatea, normalitatea… spune-i cum vrei, când ne vom schimba TOTAL modul de a funcționa. Nu am nici o înverșunare, dar am o responsabilitate, iar această fervoare este (com)pasională…Responsabilitatea nu o am față de mine, de familie, de nație sau umanitate. Responsabilitatea este față de Univers, deoarece SUNTEM UNIVERS.
    Înaite să-ți răspund am analizat foarte serios cele spuse de tine, să văd dacă ai dreptate în ceea ce mă privește.
    Poți spune ce dorești despre mine, mă poți analiza și diseca …la microscop și tot nu vei afla nimic adevărat. O faci doar cu mintea, cu emoțile tale, cu credințele tale, cu etichetele și imaginile tale. Nici pe tine nu te poți analiza astfel, fără să greșeșești. Repet, limita, care este mintea, nu poate cuprinde…necuprinsul, iar noi fundamental suntem UNIVERS.
    Aștept o discuție fundamentată pe argumente, strict la obiect. Considerațile despre cum sunt, sau nu sunt, cum trebuie să fiu…oricăt de ”obiective” le consideri, sunt, cel puțin, discutabile. Am argumentat de ce sunt astfel.

  3. Pingback: Simţiţi că ceva din voi preferă să aibă dreptate, şi nu pace? – detoatepentrutoti2016

Enter your email address:Delivered by FeedBurner

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s