Să nu ne înecăm în marea vieţii

Aurel Jiquidi - Micul ucenic
Aurel Jiquidi – Micul ucenic

„Cerul saruta pamantul prin ploaie…pamantul saruta cerul prin flori.” – Rabindranath Tagore

Pe 9 februarie este sărbătorit un sfânt care se numeşte Nichifor. Ascultaţi cum a primit mucenicia. În vremea aceea, Nichifor se supărase cu un preot care se numea Saprichie. Erau certaţi. Şi Saprichie era de vină, nu Nichifor. A venit prigoana, şi primul pe care l-au prins a fost preotul, Saprichie. L-au judecat şi a ieşit sentinţă de decapitare. L-au luat soldaţii dis-de-dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, şi-l duceau în afara cetăţii, ca să-l execute. Când a aflat Nichifor că Saprichie peste puţin timp nu va mai fi în viaţă, l-a cuprins plânsul. Aleargă în drum, ajunge cortegiul, şi-i cade la picioare:
– Frate Saprichie, iartă-mă.
Acela însă nimic.
– Nu te iert!
Până în ultima clipă a muceniciei, Nichifor a căzut şi l-a rugat pe Saprichie să-l ierte. Cu neputinţă. Atunci ce s-a întămplat? În momentul în care soldatul a ridicat sabia să-i taie capul, Saprichie zice:
– De ce mă omorâţi?
– Pentru că eşti creştin.
– Deci pentru asta? Atunci eu mă lepăd de Hristos…
Şi în timp ce îngerii îi pregăteau cunună, Saprichie, care nu l-a iertat pe Nichifor, a fost considerat nevrednic de mucenicie. L-a părăsit Harul lui Dumnezeu şi s-a lepădat de Hristos. În locul lui a murit martir – cine? – Nichifor, care avea o inimă bună şi dragoste. A mărturisit că este creştin şi a fost martirizat. Astfel, pe 9 februarie, în loc de mucenicul Saprichie, cinstim pomenirea mucenicului Nichifor. Înfricoşător acest exemplu! Arată că mai presus chiar decât mucenicia este să ierţi, să dai iertare din inimă.

Să faci rău este foarte ușor, este la îndemâna oricui, însă când să faci o faptă bună, toate ispitele se năpustesc asupra ta. În primul rând, diavolul se luptă cu tine să n-ajungi să faci binele, îți dă lene, gând de amânare … Dacă totuși ai trecut la treabă, el se luptă ca să te dărâme cumva, să greșești, sau chiar să ajungi să faci rău din binele pe care ți l-ai propus. Iar dacă ai reușit, totuși, să săvârșești fapta bună, el îți dă gând de mândrie ca să te lauzi și să pierzi astfel întreaga osteneală. Viclean mai e diavolul!

Dar așa a fost dintotdeauna, adevărul, dreptatea, pacea, binele, dragostea, frumosul au fost mereu prigonite, atacate, împiedicate … Și vedem și simțim cu toții că așa este. Cum te-ai lăsat de păcate și nu mai faci voia diavolului, cum vin piedicile, pentru că diavolul este vrăjmașul a tot binele. El vine cu ispita ca să te dărâme, să te descurajeze și astfel să dai înapoi. Cum te apuci din nou de rele, de păcate, diavolul îți dă pace, nu te mai necăjește, e mulțumit că faci voia lui și tace, știe că te are prins în plasa sa.

Așa era cineva care nu se spovedise niciodată în viață, și când a fost pentru prima dată la mărturisit, a întâmpinat mari ispite, căci își pierduse portofelul cu toți banii și cu acte. La altcineva care tocmai se lăsase de fumat, a venit diavolul printr-o persoană, și i-a întins gratis un pachet de țigări. Ispita! Tentația! Alte persoane trăiau necununate, în păcatul desfrânării, le mergea bine, se înțelegeau, diavolul era mulțumit că i se face pe plac și îi lăsa în pace. Cum s-au cununat, au început certurile, neînțelegerile, căci diavolul le pierduse sufletul, nu îi mai avea în gheare.

Toate aceste întâmplări par paradoxale – să faci păcate și să-ți meargă bine, iar când te-ai lăsat de ele, să-ți meargă rău. Dar tocmai aici e cheia: la ușa unei case de desfrânări stă un diavol și acela doarme, iar la ușa unui creștin stau cete. El după păsările cele vii aleargă, după creștinii cei vii și lucrători, căci pe cei adormiți de plăceri îi are deja în plasa sa. Diavolul este un vânător de suflete. El se zbate să câștige sufletele oamenilor pentru împărăția sa întunecoasă. El, diavolul, știe ce mare valoare are un suflet. Cât aleargă, cât iscodește, cât se viclenește ca să câștige un suflet de om. Stăruința aceasta e un semn că diavolul știe e prețui sufletul – comoara neprețuită. Numai noi, oamenii nu conștientizăm ce comoară purtăm în noi. Și de multe ori, diavolul vorbește prin gura lumii, căci nu te mai scoate din: țicnit, pocăit, habotnic, deplasat, fixist, exagerat, mironosiță … Dar mai bine să latre, mai rău ar fi dacă n-ar lătra, ar însemna că te are prins pe undeva cu vreun păcat. Sufletul omului este ca o cetate pe care vrea să o cucerească cineva din 4 părţi deosebite: trupul, lumea, diavolul şi Domnul Hristos. De noi depinde cui ne cucerim sufletul. Vino, Doamne, și mă mântuiește ca să nu zică vrajmașii mei că m-ai părăsit. http://luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com/

Un crestin care nu avea un loc de munca, s-a rugat Domnului sa il ajute sa aibe si el un job. ” Doamne, daca imi vei raspunde, am sa fiu loial fata de tine dandu-mi zeciuala si o sa ascult poruncile Tale”. Si omul se ruga sincer si cu credinta, iar in urma rugaciunilor, Dumnezeu i-a raspuns. Crestinul a fost chemat la interviu si in urma lui, a negociat un salar de 250 euro. Bucuros a venit inaintea Domnului si in fiecare zi Ii multumea, iar la fiecare salar punea deoparte zeciula pentru Domnul. Asa a trecut o buna perioada de timp si cum era un om foarte cinstit si isi facea treaba corect, Dumnezeu l-a ajutat si a fost avansat intr-o functie mai mare.Cum era normal, si salariul lui a crescut pe masura functiei ocupate.Primind o functie importanta, i s-a marit salariul la 1000 de euro. Cuvintele nu erau indeajuns sa Ii multumeasca Domnului pentru binecuvantarea primita.Numai ca in scurta perioada de timp crestinul nostru a sesizat ceva in viata lui. Parca nu mai putea sa isi dea zeciula asa cum a promis Domnului. Intr-una din zile la sfarsitul slujbei a cautat pastorul bisericii si a marturisit prin ce trece.
-Pastore, cat timp am avut 250 de euro mi-am dat zeciula la timp si corect, acum ca am salar 1000 de euro, nu mai pot respecta aceasta DATORIE. Nu inteleg ce se petrece, ce ma sfatuiti…?
Pastorul il privi lung dupa care i-a spus:
-Frate, vrei sa mergem in biroul meu si sa ne rugam?
-Da, sigur !
Ajunsi in birou, pastorul a inceput sa se roage.
„Doamne, te rog sa binecuvintezi acest frate. Iti multumesc pentru el si loialitatea lui fata de Tine , insa acum Doamne te rog sa il ajuti in aceasta problema. Doresc ca in continuare sa iti ramana loial si sa pazeasca poruncile Tale, de-aceea te rog Tata, fa-i salariul ‘napoi de 250 de euro ca sa-ti poata ramane credincios….”
-Pastore, pastore…opreste-te, nu asta ti-am zis sa faci. Nu cere asa ceva….nu doresc salariul inapoi de 250…”
Pastorul s-a oprit si l-a privit lung.
Atunci crestinul a inteles……

De-atatea ori am fost si noi in aceeasi situatie. Cand am avut bani putini, i-am dat Domnului ce era al Lui (de fapt totul este al Lui), insa cu cat venitul s-a marit, ne-a fost mult mai greu sa dam ce este a Lui. Pe masura ce Dumnezeu ne-a binecuvantat, in loc sa ramanem si noi consecventi in darnicia noastra, ne-a fost tot mai greu sa dam cat se cuvine. Mai usor dam 100 de lei din 1000, decat sa dam 300 din 3000.
300….e cam mult…dar uitam ca si venitul nostru s-a triplat. Atunci cand ai putin, mult mai usor dai Domnului, cu cat ai mai mult, cu atat e mai greu. Din propria experienta va spun, luna cand mi-am facut datoria fata de Domnul, restul banutilor au fost binecuvantati, insa atunci cand am pus pe primul plan…facturile si alte cheltuieli, iar Domnului ce-i mai ramane…luna aceea am fost intr-un deficit total, si asta am experimentat-o pe propria-mi piele.
De multe ori in rugaciune cred ca ar trebui sa spunem si noi :”…nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pâinea care-mi trebuie”.

Dumnezeu iti naruie visele … dar asteapta! El niciodata nu greseste si intotdeauna stie ce este mai bine pentru tine ! Cineva a spus odata:,,Visele cele mai dragi pe care ni le facem in aceasta viata ,cele despre care credem ca sunt esentiale pentru a fi fericiti,trebuiesc ccoplet abandonate daca vrem sa-L cunoastem pe Dumnezeu cu adevarat!” desigur nu putem sa le abandonam pur si simplu…ci trebuie sa ne luptam si totodata sa fim ajutati, iar de cele mai multe ori suferinta este cea care ne poate ajuta, deoarece ceva minunat supravietuieste oricarui lucru ingrozitor si iese la iveala cel mai clar atunci cand sufera! Si chiar de ti se vor narui…spera …crede si priveste inainte dincolo de orice intristare, caci dupa cum bine stim dupa nori iar vine soare! Apoi trecand anii vei privi in urma si ii vei multumi lui Dumnezeu pentru ca nu te-a lasat sa-ti indeplinesti un vis care la inceput iti suradea…dar mai apoi iti aducea multa tristete in suflet ! Asa ca lasa-L pe Dumnezeu sa-ti conduca pasii prin intunericul acestei lumi si fi o lumina. http://maiexistaosansa.blogspot.ro/

– Gheronda, dacă cineva care se nevoiește are mereu aceleaşi căderi, nu-L supără şi-L dezamăgeşte pe Dumnezeu?
– Oare Dumnezeu aşteaptă vreun avantaj de la noi? Nu. Suntem însă copiii Lui şi El ne iubeşte pe toţi la fel. Am văzut odată un tată care avea şi un copilaş puţin cam nătâng căruia îi curgea nasul, iar el şi-l ştergea cu mâneca, dar îl strângea în braţe şi pe acesta, şi-l săruta şi-l mângâia ca şi pe ceilalţi. Tot astfel şi Dumnezeu, ca un Părinte Bun ce este, nu-și iubeşte numai copiii plini de har, ci şi pe cei slabi duhovniceşte, pentru care-L doare îndeosebi şi de care se îngrijeşte mai mult.

Nimeni nu poate cuprinde cu mintea cât de mult îl iubeşte Dumnezeu pe om! Dragostea Lui nu poate fi asemănată cu nimic, nu are hotare. Este atât de mare, încât, dacă omul simte cât de puţin această dragoste, inima lui cea de lut nu ar putea rezista, ci s-ar topi, fiindcă este lut. – Cuviosul Paisie Aghioritul, Patimi și virtuți

„Viaţa să-ţi fie hotărâtă, fără compromisuri şi confuzii, limpede. Crezul tău să-ţi fie viu: viaţă, nu teorie. Nu pierde din vedere ţinta spre care alergi; să nu ne înecăm în marea vieţii”. – părintele Stăniloae

Nicolae Vermont – Doamna in rochie galbena

Nicolae Vermont – Doamna in rochie galbena

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Trezire divina. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Enter your email address:Delivered by FeedBurner

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s