Post luminat

Multi dintre noi asteaptam inceputul marelui post ca pe un regim alimentar datorita caruia vom scapa de citeva kilograme si de ceva celulita . Postul a devenit o moda ; mincam de post miercurea si vinerea ,daca se poate doar pe inserat , cu gindul vesnic doar  la talia noastra care neaparat trebuie sa fie „o talie de viespe „. Iata ce usor si simplu suntem ingenunchiati de propria noastra vointa de a arata intr-un mare fel . Ce amageala …Postul invierii nu poate fi tinut la intimplare deoarece  el este mistic . Nevointa noastra ascetica este jertfa noastra in amintirea patimilor Mintuitorului lumii . Acest  post de bucate impreuna cu postul intregii fiinte, incepind de la simturile placerii pina la tacerea absoluta a mintii ,oprirea voii proprii , lumineaza si vindeca si intareste puterea trupului in purificarea sa sufleteasca . Tinta acestui post este  intilnirea cu Hristos cel viu ,este regretul nostru etern in fata pacatului protoparintilor nostrii  datorita caruia a trebuit ca pe acest pamint sa curga singe nevinovat , singe sfint care sfinteste . Citi dintre noi  nu lacrimam cind vedem filmul Iisus din Nazaret ,cind vedem suferinta Mintuitorului  pe cruce . Un Mintuitor fara vina ,judecat de egoul omenesc . Suntem intristati un timp , ne stergem lacrima si apoi intervine uitarea . Alergam la biserica iute sa aprindem lumina vietii , luam in graba un plic in care nici nu stim ce este si gata pa , totul a fost savirsit . Pastele s-a consumat , urmeaza iar ,sau din nou , sa ne imbuibam si sa chefuim ,avem de ce, ca doar este Paste .Al citelea Paste care trece fara sa trezeasca ceva in noi ? Citi dintre noi se roaga sa invie din moartea pacatelor , a egoismului si a nepasarii ? Citi dintre noi cer iertare in genunchi  si se mai roaga pentru incetarea suferintelor copiilor nostri ? Multi copii , prin suferintele lor ,spala neamul omenirii .Sunt adinc intristata atunci cind un prunculet vine la mintuire de familie si neam . Sufera fiinta aceea plapinda si nimeni nu intelege ,poate doar parintii . Atunci cind balanta se inclina dezastruos de mult nu o mai aduce in echilibru decit suferinta . Si aceasta suferinta este plata de echilibrare .Sa  postim constienti si sa ne  rugam  pentru iertarea pacatelor si pentru a avea puterea de a nu le mai face . Cred ca inca mai este timp sa intelegem marea lectie oferita de  tilharul de pe cruce mintuit intr-un ultim  ceas doar cu o rugaciune . Sa luam aminte cum acea   mintuire s-a produs tot pe cruce , pe crucea lui ,acolo unde si-a luat pedeapsa . Este prea multa suferinta . Peste tot unde intoarcem capul vedem doar boli , saracie si neputinte . Cit ne mai pot tine rugile calugarilor , ale ascetilor si ale pustnicilor din munti si din paduri ? Putem fiecare sa daruim o mina de ajutor ,mic plus mic devine mare si astfel se face lumina , se salveaza vieti si poate se rescrie istoria fiecaruia  .  „Lucrul fiecăruia se va face cunoscut; îl va vădi ziua (Domnului). Pentru că în foc se descoperă, şi focul însuşi va lămuri ce fel este lucrul fiecăruia. Dacă lucrul cuiva, pe care l-a zidit, va rămâne, va lua plată. Dacă lucrul cuiva se va arde, el va fi păgubit; el însă se va mântui, dar aşa, ca prin foc.” (1Corinteni 3, 13-15). Sa avem un post luminat in minte si in suflete .

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Alte subiecte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Enter your email address:Delivered by FeedBurner

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s