Priveste-te in oglinda. Iti place ce vezi ?

“Când Iisus a spus: „Fiți, dar, voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este”, oare a crezut cu adevărat că noi, oamenii, suntem capabili să înțelegem perfecțiunea Tatălui Ceresc? Noi nu putem avea nici măcar o
idee despre ce este El, cum oare să ne mai gândim că într-o zi i-am atinge perfecțiunea? Și totuși, acest ideal ni l-a dat Iisus, pentru că este singurul ce poate cu adevărat satisface nevoia de absolut ce o purtăm în sinea noastră, umplându-ne viața și oferindu-i un sens. Un copil se aseamănă mai mult sau mai puțin cu tatăl său, dar este neapărat din aceeași esență ca el, și fiindcă Dumnezeu este Tatăl nostru, purtăm în noi germenii perfecțiunii sale.
Oricare le-ar fi religia, chiar dacă nu au nici una, oamenii nu au nimic mai important de făcut pentru dezvoltarea lor decât să caute să realizeze perfecțiunea Creatorului: toți sunt fiii și fiicele sale, iar acest ideal irealizabil îi obligă să se îndrepte fără încetare spre El.- O.M.Aivanhov

Nu contează ce cred alţii. Nu contează nici măcar că uneori tu parcă nu aparţii de ei, de ceilalţi oameni. Că tu nu te conformezi tuturor acestor standarde impuse, standarde uneori imorale, aş spune. Nu contează faptul că ai luptat ca să ajungi aici. Până la urma urmei, dacă te gândeşti bine, nu contează nici ce faci. Nimic din acestea nu contează, dar adunate la un loc, trebuie să conteze atât cât să te poţi privi în oglindă.
Bine, putinţa de a te privi în oglindă este condiţionată şi de conştiinţa ta. Dacă ai o conştiinţă moartă, care pâlpâie şi e pe cale să se stingă, atunci poţi să te uiţi liniştit în oglindă. Oricum acolo nu ai să vezi nicioată realitatea, sau poate că ai să o vezi, dar pe a ta. Pe cea lipsită de scrupule şi de standarde. În acest caz, mereu, orice ai face ţi s-ar părea că e bine. Tu niciodată nu ai greşi. Tu ai fi cel care eşti îndreptăţit să acţionezi ca atare. Tu te poţi folosi de oameni pentru că nu mai consideri asta un păcat. Poţi să o faci. Oglinda nu mai are efect asupra ta. Oricum când te priveşti în ochi, vezi doar goliciune. Sau poate că vezi sete. Sete de bani, de putere, de sânge. Aici tu ai fi excepţia celor care s-ar putea privi în oglindă când au făcut ceva rău. Dar dacă, în cazul cel bun, conştiinţa ta încă există, atunci bazează-te pe ea. Niciodată nu te-ar lăsa să pui capul pe pernă sau să te priveşti în oglindă, fără să-ţi amintească de lucrurile rele pe care le-ai făcut. Nu te-ar ridica în slăvi atunci când ai răni pe celălalt şi nici nu te-ar pune pe un piedestal când ai înşela. Conştiinţa te-ar menţine la realitate. Ea ar fi cea care ţi-ar aminti cine eşti tu cu adevărat. Poate că te-ar opri atunci când este ar deveni prea târziu dacă ai mai face un pas. Ţi-ar spune când ai deveni însetat de putere. Ţi-ar spune când, în egoismul tău, ai uitat de toţi cei care te înconjoară. Dar mă repet, asta în cazul în care mai ai o conştiinţă.
Prin urmare, priveşte-te acum în oglindă. Uită-te la tine. Vezi dacă îţi place ce vezi, dacă faptele pe care le-ai făcut strigă din adâncul tău sau dacă ai pace în suflet. Caută, răscoleşte şi nu te lăsa până când, la suprafaţă, iese omul care eşti cu adevărat. Tu, fără fals. Tu, fără mască. Tu, fără teatrul pe care îl joci zilnic pentru tine şi pentru ceilalţi. Aminteşte-ţi ce s-a întâmplat ieri, cum ai acţionat acum două seri şi cum ai vorbit cu persoana pe care o iubeşti. Aminteşte-ţi şi spune-ţi dacă e bine. Adu la suprafaţă toate acele lucruri care te frământă şi pe care conştiinţa nu te lasă să le uiţi. Lasă-le să se întipărească în ochii tăi, în privirea şi pe faţa ta. Acum, spune-mi, acum te poţi privi în oglindă? Dacă nu… fă în aşa fel încât data viitoare când te vei uita, să vezi un om cu suflet frumos!- http://alinailioi.ro

Ai suferit destul, a sosit timpul să te ridici şi să porneşti la drum. Sterge-ţi lacrimile, scutură-te de praful trecutului şi începe să-ţi faci bagajele. Dacă ai reţineri aminteşte-ţi că momentul prezent e tot ce contează pentru că de acest moment depinde viitorul tău.

Limpezeşte-ţi mintea de la atâtea gânduri de durere, spală-ţi ochii ca să te asiguri că vei vedea mai bine şi mai clar de acum înainte. Pune în bagajul tău lecţiile învăţate din experienţele trecutului, încredere în tine, dorinţa de a cunoaşte şi de a te cunoaşte. De asemenea nu uita să adaugi puţină credinţă şi să porneşti la drum convins că totul se întâmplă aşa cum e mai bine pentru tine.

După ce ai împachetat, poţi să-i laşi un bilet suferinţei tale din trecut, mulţumeşte-i pentru lecţia pe care tocmai ţi-a dat-o şi lasă detaşarea să-şi facă datoria, o laşi pe mâini bune . De asemenea, înainte să păşeşti pe pragul casei ar fi bine să arunci o privire în oglindă pentru a-ţi aminti de această imagine peste câţiva ani. Dacă te-ai uitat în oglindă şi ai văzut o faţă obosită, brăzdată de lacrimi, cu cearcăne şi ochii înroşiţi, ce aştepţi? zâmbeşte! Nu, nu începe iar să-ţi plângi de milă.

Ai ieşit afară în stradă, simţi cum frica devine una cu frigul dimineţii şi îţi pătrunde în oase… „Oare ce va fi? Încotro mă îndrept? Ce m-a apucat? Poate era mai bine dacă rămâneam unde eram, poate m-ar fi ajutat cineva, poate aş fi putut să îndrept…” Bla bla, te vor năpădi gândurile contradictorii şi dacă le vei permite îţi vor întoarce sufletul pe toate părţile. Stai puţin…tu controlezi gândurile sau ele pe tine? Chiar crezi tot ceea ce îţi spun gândurile? Lasă-le să bolborosească dacă asta vor, tu eşti aici şi acum, pe un nou drum.

Eşti afară, pe stradă, simte aerul. Inspiră, expiră…simte respiraţia cum pătrunde prin toată fiinţa ta ca un vânt care vesteşte primăvara. O simplă respiraţie făcută de câteva ori într-un mod profund limpezeşte apa tulbure din minte şi te înnoieşte. Simte-ţi corpul, un miracol cu care ai fost înzestrat.

Priveşte în jurul tău, priveşte oamenii care trec pe lângă tine. Simţi că trăieşti? Nu e o minune? Nu uita să-ţi ridici privirea spre cer ori de câte ori ai tendinţa să-ţi apleci capul.

Nu contează atât de mult ce va fi, important este ceea vei deveni în urma acestei noi experienţe şi ceea ce vei învăţa din ea. Curaj! Viaţa te aşteaptă cu nerăbdare să o descoperi. O mulţime de oameni minunaţi aşteaptă să-i cunoşti. Dragostea te aşteaptă s-o trăieşti. A sosit timpul să trăieşti cu adevărat!

Ai ajuns în Gara Noului Început. În orice tren te vei urca te va duce pe un drum necunoscut, dar tu îi stabileşti destinaţia. Bucură-te de călătorie, tot ceea ce a fost sau ai fost a rămâne în urmă, eşti liber! Închide ochii. Ai ajuns? Bine ai venit în Viaţa ta! – Adela Moldovan -ozibuna.net

Iata ce spune Edgar Cayce, celebru medium american, despre rugaciune: In clipele cele mai grele ale vietii mele, fara ca cineva sa ma invete, cind traiam stari ale constiintei joase, deprimare, suferinta, indoiala, frica, spuneam “Tatal nostru”.

De fapt cred ca reuseam sa alung gindurile negre repetind la infinit aceasta rugaciune. Si miracolele au inceput sa apara. Am incercat sa-mi explic.

Tatal Nostru este rugaciunea pe care ne-a lasat-o Iisus Hristos, ori numai aceasta cunoastere, a provenientei sale, ne vorbeste de la sine despre puterea si lumina sa.

Multi descinta de deochi cu “Tatal Nostru” si efectul este intotdeauna imediat. Si nu-i o pura intimplare faptul simplu ca aceasta rugaciune purifica si parca topeste… orice energie tulbure care-l impresoara pe cel deocheat.

De fapt, noi, cu totii, sintem ca si deocheati cind traim astfel de stari. Sintem ca intr-un intuneric, ca intr-o pisla groasa de ceata, in stare de prizonieri. Mintea noastra si energiile interioare sint atunci inchise in suferinta mentala. Vedem cum ne gindim obsedant la un lucru, la un om, la o situatie, ne cuprinde insomnia, teama paralizanta, ori ingrijorarea si nemultumirea, senzatia ca lumea este facuta numai din durere si… nu mai stim cum sa iesim de acolo.

Nu sta prea multa vreme in deprimare, in suferinta. Nu te gandi prea mult la ce-ai gresit, la ce ai facut rau, ori la ce au gresit altii fata de tine! Iesi din grota starilor joase ale constiintei, care te indeamna sa te simti rau, nefericit, infricosat, ingrijorat si nemultumit. De vei sta prea mult acolo, te vei scufunda in Iad si o vei face prin libera ta alegere. Viziteaza Iadul, dar nu locui in el.

Spune “Tatal Nostru” cind nu te simti bine.
Cind esti ingrijorat peste masura, ori nemultumit. Cind simti ca urasti, ori ca nu mai poti. Cind esti deprimat, tulburat, ori nefericit. Cind gindul la ziua de miine te copleseste spune “Tatal Nostru”!…
Ai sa observi ca te vei lovi de o dificultate puternica. Nu poti sa spui rugaciunea. Nu te poti concentra asupra ei, caci gindul tau zboara tot acolo, in negriciunea mentala, in suferinta care te bintuie. S-ar putea sa spui primele doua-trei rinduri ale rugaciunii, apoi te trezesti ca ai uitat cuvintele urmatoare, ori ca te gindesti tot la suferinta ta.
Nu renunta ! Spune rugaciunea ! Cauta-o cu mintea, cu tot sufletul tau si spune-o mai departe ! Pune mintea ta sa se concentreze asupra rugaciunii, pina ce o poate spune fara gres, de la inceput si pina la sfirsit.
Daca uiti rugaciunea si daca te trezesti ca nu te poti concentra asupra ei… este semn ca te afli in cimpuri de suferinta, care vor sa te retina in ele, prin puterea Legii Atractiei. Mintea va fi atrasa tot mai mult spre constiinta suferintei pina ce va iesi de acolo concentrindu-se asupra rugaciunii.

Este foarte important sa stii ca “Tatal Nostru” trebuie repetat.
Trebuie spus fara intrerupere, din nou si din nou, cu tot sufletul, cu toata concentrarea mentala, pina ce vei simti ca te-ai eliberat… din cimpurile care te-au inlantuit, din suferinta. Cind vei iesi de acolo, te vei simti linistit si vei putea sa atragi la tine ginduri si sentimente de incredere, de bucurie, de iubire sau macar de multumire.

Avantajele rugaciunii

Edgar Cayce, celebrul medium american considera ca modalitatile de patrundere a bolilor si suferintei corpului uman, sunt urmarea otravurilor cognitive, secretate de gandurile negative.
Astfel in Statele Unite s-a lansat o adevarata campanie a optimismului si celebrul indemn “think positive” (gandeste pozitiv) s-a popularizat tot mai mult in randul oamenilor.
Cayce spunea: Gandind pozitiv putem vindeca, gandurile optimiste avand puterea de a actiona benefic asupra organismului regland activitatea glandelor vitale.
Cayce recomanda pentru aceasta un mijloc simplu si fundamental de meditatie, prin intermediul rugaciunii Tatal Nostru. Totodata, el explica corespondenta dintre fiecare verset al rugaciunii si respectivii centrii glandulari ce sunt influentati de aceasta.

Trebuie sa incerci sa resimti fiecare val de semnificatie al fiecarui verset, sa extragi sensul energetic al acestuia si sa il directionezi catre organul in cauza, sa simti cum acest verset curge prin corpul tau. Caci se produce in corpul fizic un raspuns la reprezentarile corpului energetic: se construieste astfel o reactie chimica, fiind posibila vindecarea, concluziona autorul.

Iata asadar dupa Edgar Cayce, corepondenta intre versetele rugaciunii si principalele glande endocrine stimulate:

TATAL NOSTRU CARE ESTI IN CERURI actioneaza asupra glandei pituitare, cu rol de declansator al procesului;
SFINTEASCA-SE NUMELE TAU actioneaza asupra glandei pineale;
VIE IMPARATIA TA deschide tiroida si regleaza functia acesteia;
FACA-SE VOIA TA PRECUM IN CER deschide tiroida;
ASA SI PE PAMANT actioneaza asupra timusului;
PAINEA NOASTRA CEA SPRE FIINTA DA-NE-O NOUA ASTAZI deschide gonadele, glandele sexuale;
SI NE IARTA NOUA GRESELILE DUPA CUM SI NOI IERTAM actioneaza asupra glandelor suprarenale;
SI NU NE DUCE PE NOI IN ISPITA actioneaza asupra celulelor Lyden, celule secretoare de hormoni;
SI NE FERESTE DE CEL RAU actioneaza din noi asupra timusului;
CA A TA ESTE IMPARATIA actioneaza din nou asupra tiroidei;
SI PUTEREA actioneaza asupra glandei pineale;
SI MARIREA redeschide pituitara;
AMIN formula de inchidere a acestor centri energetici si de reconectare la planul terestru.

Astfel Cayce este de parere ca riscul aparitiei unor boli sau afectiuni nervoase este nealarmant pentru persoanele care gandesc pozitiv sau se roaga in mod frecvent.- http://autoeducare.ro

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Trezire divina. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Priveste-te in oglinda. Iti place ce vezi ?

    • childagain zice:

      Mă bucur să decopăr încă un om care simte ca mine ! De fapt, suntem tot mai mulți…
      Apropos, și eu tot așa am început, ca și tine. 🙂

      Te îmbrățișez și eu cu mult drag !

  1. childagain zice:

    Mă bucur să descopăr că, în înțelepciunea ta, ești un spirit deschis, care acceptă că Dumnezeu poate vorbi și prin oameni de alte religii – cum au fost Omraam Mikhail Aivanhov și Edgar Cayce.
    Și eu îi prețuiesc mult pe amândoi, și într-o vreme, cărțile de învățătură ale maestrului Aivanhov mi-au fost de mare folos. Tocmai pentru că sunt simple, și pe înțelesul tuturor !

    Numai pace și lumină pe drum !

Enter your email address:Delivered by FeedBurner

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s