Renunţarea aduce riduri sufletului

http://www.trilulilu.ro/video-cultura/puterile-gandului

„Când te trezești dimineaţa, mulţumește pentru lumina zorilor, pentru viaţa ta și pentru vitalitatea de care te bucuri. Oferă mulţumiri pentru hrana pe care o consumi și pentru bucuria de a trăi pe acest pământ. Dacă nu găsești niciun motiv de recunoștinţă, vina îţi aparţine ţie, nu Universului.”(Tecumseh)

…o preocupare sufletească…

Când ceva te impresionează în profunzime, atingându-ţi sufletul, cauţi într-un fel sau altul să-l înţelegi, în cazul în care, acest lucru nu ţi-e clar.

Povestea unei anumite preocupări sufletești personale, despre care voi vorbi mai jos, a început la sfârșitul lunii octombrie, când am participat la seminarul “Moartea și lumea de dincolo.” Acolo, printre alte lucruri folositoare pe care le-am aflat, mi-a fost reamintit un pasaj scris de Abd-ru-shin:

“Adevărata veneraţie a lui Dumnezeu nu se arată în exaltare, nici în rugaciuni murmurate, nici în cerșire, îngenunchere, strângerea mâinilor, nici în fericită înfiorare, ci în faptă plină de bucurie! În acceptarea jubilândă a acestei existenţe pe pământ! În savurarea fiecărei clipe! Savurarea înseamnă folosire. Folosire la rândul ei înseamnă…a trăi! Dar nu în distracţii, nici în pierderea timpului, daunătoare trupului și sufletului, pe care intelectul le caută și le necesită drept compensare și pentru stimularea activităţii sale, ci privind spre Lumină și Voinţa Aceluia, Care numai promovează, ridică și înnobilează tot ce există în Creaţie!”

Aceste cuvinte, de câte ori le-am citit și mai ales atunci…nu mi-au picat tocmai bine…căci îmi plac distracţiile! De fapt, cum aveam să aflu ceva mai târziu…intelectului nu i-au picat bine!

Apoi…în timpul discuţiilor, cineva a firmat că, cel mai mult își dorește…SĂ FIE DE FOLOS!

Eu ziceam că-mi doresc să iubesc, iar afirmaţia de mai sus, m-a derutat și în același timp m-a mirat, căci venea de la o persoană pe care o respect, o admir și mi se pare un exemplu de viaţă, un exemplu de…iubire!

Astfel că, atât cuvintele lui Abd-ru-shin, cât și afirmaţia hotărâtă a dorinţei de “a fi de folos”, îmi reveneau tot mereu în gând, în suflet! Acestea au devenit o temă de care sufletul meu se preocupa fără ca eu uneori conștient să o știu!

…bucuria recunoașterii…

În urmă cu vreo trei săptămâni…am citit într-o carte un lucru pe care mi-am zis să-l fac, chiar dacă e doar intelectual:

“În seara zilei de astăzi, chiar înainte de culcare…:

Amintește-ţi de toate lucrurile bune care ţi s-au întâmplat de-a lungul zilei și alege dintre ele cel mai bun lucru pentru care te simţi recunoscător.” (Rhonda Byrne – Magia)

Scopul acestei rememorări, făcute zilnic, ar fi că, în timp, să ajungi să vezi totul mult mai pozitiv. Nu m-am gândit decât că, nu-mi strică și pentru că obișnuiam să caut mereu tot ce nu am făcut bine…am zis să încerc.

Cu toate astea…am avut o surpriză cu privire la mine! O surpriză în care am realizat că…de fapt…confund lucrurile care mă împlinesc! Pot spune că am fost mirată…de alegerile spontane și intuitive ale momentelor de peste zi care am simţit că m-au împlinit sufletește! Să vă zic de ce…

În primul rând, nu m-am ferit de distracţii, de petreceri, de momente frumoase petrecute cu prietenele, de discuţii…de fapt am dat curs liber la orice am dorit! Având timp…am făcut tot ceea ce am vrut…am citit, am ieșit cu prietenele, alteori m-am dus la biserică și m-am rugat, am făcut cadouri mai mici sau mai mari, mi s-au făcut cadouri mai mici sau mai mari, m-am uitat la seriale…și rareori am mai făcut și eu câte ceva prin casă sau am ajutat pe cineva atunci când mi s-a cerut ajutorul.

Și în toate zilele mele fără griji, petrecute așa cum am dorit, muncind cât mai puţin și distrându-mă cât mai mult…a venit întorsătura despre alegerile pe care le-am făcut seara…Am rememorat mereu ceea ce am făcut peste zi…și inconstient, intuitiv, simţeam bucurie…alegând de exemplu un moment în care…am spălat pe jos, sau am spălat geamurile, sau…am făcut ceva util…așa am simţit, că a fost util! Sau am ales un moment în care, nu știu să explic, total opusul a ceea ce credeam eu că mă face fericită! Sigur că alteori am ales o discuţie cu o prietenă, dar doar atunci când a adus folos. Nu am ales momentele în care mi s-a dăruit ceva, decât o dată, cu toate că am fost și sunt recunoscatoare, nu am ales momentele când am dăruit, cu toate că am dăruit din suflet, decât atunci când am simţit că acea persoană a primit ceea ce am dăruit, cu iubire, atunci când și eu am dăruit cu iubire. Fără să știu, m-am surprins, căci în momentele de distracţie…credeam că acelea mă și împlinesc….dar am realizat că, sufletește nu e așa! Nu am ales decât o dată parcă momentul când m-am rugat, dar nu sunt sigură! Am ales mereu…o faptă pe care ziua am făcut-o mai mult că trebuie, dar începută, a mers de la sine, în liniște! Am ales o faptă care…a contribuit la folosul meu și al celor din jur. Azi…am ales faptul că…am făcut curat în dulap! Ce mai alegeri! Și mă mir, căci am avut momente mult mai frumoase! Se pare că aleg cam ciudat și încep să văd o altă persoană în mine.

“În tot ceea ce face omul trebuie să se întrebe ce avantaje aduce activitatea lui atât lui, cât și semenilor săi.” (Abd-ru-shin)

A iubi…a fi de folos…! Iubirea e faptă…Sunt încă în proces de redescoperire, de învăţare a vieţii și mai ales să mă descopăr pe mine, cine sunt eu! Se pare că sunt o surpriză pentru mine! Eu pentru mine sunt controversată! Dar bucuria sufletului meu, simţită intens intuitiv la alegerile făcute…au fost trăiri, au fost confirmări ale faptului că am fost utilă, că ceea ce am făcut și am ales, fericește sufletul meu. Mi-a confirmat faptul că…atâta timp cât îmi ascult intuiţia…nu voi confunda lucrurile care mă fac cu adevărat fericită.

“…întreaga voastră viaţă ar trebui să devină numai mulţumire!” (Abd-ru-shin)

“Cea mai frumoasă mulţumire este bucuria pură!” (Abd-ru-shin) –

Andra Balan – http://dardinsuflet.com

…Trebuie să-ţi iei un angajament şi, odata asumat, viaţa îţi va da ceva răspunsuri.
Les Brown a spus asta şi avea dreptate. A-ţi lua un angajament înseamnă mai mult decât a spune „voi încerca”. Înseamnă să zici „Sunt implicat totul. Sunt total dedicat aici. Chiar dacă drumul devine dificil. De fapt, mai ales atunci”.
Cineva a zis odata, îmbătrânirea aduce riduri trupului. Renunţarea aduce riduri sufletului.-Neale Donald Walsch

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Trezire divina. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Enter your email address:Delivered by FeedBurner

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s