Totul in viata are un pret

(…) Imagineaza-ti ca in fata ta se afla o scena. Poti sa iti imaginezi cea mai grandioasa scena, si chiar te rog sa o faci. Acum te invit sa te imaginezi pe tine pe aceasta scena, jucand ce rol poftesti tu sa joci. Poti sa iti imaginezi in asa fel desfasuratorul incat sa ti se para ceea ce iti imaginezi, ca cea mai veridica traire pe care o ai? Eu zic ca da. Acum, te invit sa te gandesti, cine e pe scena. Pai cum cine iti vei raspunde, decat Eu. Asa este Eu care poarta numele care i s-a dat la botez este pe scena. Dar cine priveste la Eu pe scena? Aici este aici! Intreaba-te “Cine este privitorul care priveste la ce se intampla pe scena?” Foarte bine! Dar daca tot te intereseaza cine este acest privitor, te-ai intrebat cine pune intrebarea? Asa-i ca te-am incuiat de tot? Te-ai gandit ca poti sa vezi o gramada de lucruri cu doi ochi bine fixati intr-un corp? Poti sa vezi flori multicolore, cladiri grandioase, copii, adulti, batrani, pasari, animale si alte multe minunatii, poti sa vezi un Eu pe o scena, si toate acestea te bucura si e bine ca este asa. Acum ca ti-au venit in fata atatea lucruri minunate, te invit sa mai faci inca ceva, si anume, te invit sa te privesti pe tine. Nu fugi la oglinda, acolo vezi corpul in care locuiesti. Eu tocmai te invit sa te privesti pe tine. Nu poti? Mai incearca, nici eu n-am putut pana intr-o zi. Vezi, insasi creatia care esti, este o mare si sublima magie. De ce atunci sa o spurcam, sa o murdarim si sa o terfelim? De ce sa o incarcam cu toxine psihice mai abitir ca haznaua de la comunala? Cu ce ne-am gresit intr-atat incat in loc sa ne dam jos ochelarii de cal, preferam sa ne miscam ca orbetii?

Stii povestea cu micutul suflet care s-a plictisit de casa Marelul Artizan si a dorit sa vada ce e si pe afara? Ti-am amintit-o si pe la inceputul acestui articol. Stii deja ca Tatal a fost de acord cu o singura conditie, sa ia cu el macar un tovaras care sa ii ofere macar un indiciu. Cand incepi sa iti dai seama ca mentinandu-te in mintea colectiva de fapt stai de buna voie si nesilit de nimeni in cutie, colivie, inchisoarea mintii sau cum vrei sa ii zici, incepi sa te comporti si tu ca micutul suflet, dorind cu ardoare ca Tatal sa iti dea voie sa mai vezi si altceva. Dar asta se poate intampla doar dupa ce ai citit suficiente “carti ale vietii”, ai inserat deci suficienta cunoastere in scumpul tau suflet, ca sa iti dai seama ca te afli intr-un tipar care iti repeta din nou si din nou acelasi film, de parca rola s-ar fi blocat pe acelasi cadru, iar tie ti s-a aplecat de tot balciul vazut si revazut. Abia in acel moment revelator poti sa spui, “Tata, da-mi voie sa cunosc si altceva”. Iar El, vine repejor cu harta in mana si-ti spune ca e de acord sa se joace cu tine, amintindu-ti ca nu esti singur ci ca ai pe langa tine inca o multime de tovarasi magi, care te vor seconda pe drumul tau, pana ajungi sa aduni toate partile din cheia care iti deschide usa catre o noua si mirifica lume si-apoi catre alta si tot asa. De aceea, este bine sa asculti de indemnul fiecaruia, si sa intelegi, ca tu poti sa stai in loc doar atat cat tu vrei, ca nimeni nu te obliga sa te inhaitezi cu golani, iar daca te ratacesti prin cartierul lor, e fiindca n-ai fost suficient de atent si nicidecum deoarece meriti sa fii pedepsit pentru ceva anume, asa ca oricand poti iesi in tromba dintre ei. Dar chiar si acestia, iti pot oferi mesaje pretioase. Bunaoara esti batut. De ce esti batut? Care este substartul acestui semn? Esti sigur ca nu tu esti cel ce te pedepsesti, te bati pentru cine stie ce vina inchipuita, din nou si din nou pe tine insuti? Esti sigur ca nu tu te chinuiesti uitand sa te respecti cu adevarat? Cand intelegi asta, sigur vei pleca mai departe. Mai apoi, vine cineva si te umileste si tu te superi pe persoana respectiva, fara sa te intrebi ce anume doreste universul sa iti comunice. Cred ca iti amintesti ca fiecare persoana care intra in viata ta este un mag magic. Indrepata-te spre tine in loc sa judeci persoana din fata ta, si intreba-te de ce te terfelesti tu pe tine? De ce alegi sa suferi in loc sa faci o alegere mai buna? Cine te pune sa faci pe mucenicul sau mucenita? Cine te pune sa te apleci pana cand iti intra nasul in nisip? Capul sus si invata sa te respecti, este mesajul pe care universul ti-l da. Crezi ca Dumnezeu doreste sa te vada suferind/a? Nici vorba de asta! El doreste ca tu sa te trezesti, si sa inveti sa te respecti suficient de mult, incat sa poti face o alegere mai buna.

Mi-a venit intr-o zi o femeie, care imi spunea ca se simte foarte vinovata ca si-a facut avort, si ca este pedepsita de Dumnezeu, fiindca de atunci oricat se chinuie, nu a mai ramas insarcinata. Mi-a mai zis ca a facut acel avort, deoarece fiind inca foarte tanara si nefiind casatorita, a ramas insarcinata cu o persoana total nepotrivita pentru a face un copil cu el, atunci in acel moment, considerand ca cea mai buna alegere este avortul. Acum insa regreta, fiindca intre timp a inceput sa aibe probleme si cu chisturile, nemaistiind ce sa faca, si ca doreste sa ii ofer o solutie. Singura solutie in astfel de cazuri este iertarea. N-avem noi de unde sa stim de ce o femeie are imboldul sa faca un avort. Daca nimic nu este intamplator si totul ii apartine lui Dumnezeu, El spunandu-ne ca exista doar viata, inseamna ca e bine sa il credem pe El, si sa stim ca exact asa si este. Cat timp traim in culpa si vina, judecandu-ne pentru cate le-am facut, tot ce facem este sa ne blocam intr-o padure deasa si intunecoasa. Cum sa poti atunci sa concepi un alt copil? Frica naste boli ginecologice, care automat blocheaza procesul procrearii, deoarece femeia se considera o fiinta rea, care merita sa fie infierata si pedepsita, neconsiderandu-se o femeie buna, o sotie buna, o mama buna si de nadejde, asta aducandu-i in viata si un barbat care sa ii aplice pedepse cat de dese. Intelegi femeie draga blocajul? Nimeni nu te stopeaza sa mai concepi chiar si zece copii daca asa vrei! Nimeni nu te stopeaza sa traiesti langa un barbat bun si afectuos in afara de tine! Tu esti cea care atragi in viata ta oamenii si evenimentele bune sau rele. Tu esti cea care consideri ca esti rea sau buna, plina de talente sau o impiedicata, frumoasa sau urata, valoroasa sau fara nici o valoare. Tu esti cea care ai uitat sa te respecti, ai uitat sa traiesti cu capul sus, mandra si bucuroasa ca existi. Fiecare zi este plina de magie, aducandu-ne daca suntem suficient de atenti o multitudine de vesti bune. Acei minunati magi care ne ajuta sa ne nastem pruncul Crist al inimii noastre, chiar si intr-o iesle, deja sunt pe drum, si chiar daca altii nu vor sa ne primeasca, ajungand intr-un locas considerat spurcat de ceilalti oameni, noi ii punem valoare, noi putand sa il consideram un loc mizerabil asa cum ne zic ceilalti, sau un magnific palat, fiindca ce altceva esti decat o minunata si sfanta alcatuire Divina, care meriti sa te respecti, si sa ii respecti si pe ceilalti. Ai uitat ca in acea saracacioasa iesle, lumina era mai puternica decat in cel mai mare palat, fiind plin de miesme imbatatoare, si daruri magice. Si stii de ce? Fiindca acolo unde se afla Sublimul, este imposibil sa fie intuneric. Asa cum te vezi, asa iti transmiti lumina. De te vezi rea si in bezna, n-ai cum sa stralucesti. Dar daca te vezi invaluita de splendoare, mii de diamante isi vor imprastia lumina prin tine.

Bine, bine ai sa imi zici, dar vezi tu, e greu aici in lume, vine iarna si avem de platit gazul si curentul si multe altele. Asa este, e si asta un joc ca oricare altul, insa cand vom invata sa daruim si sa primim in mod corect, cu siguranta ca vom iesi si din iluzia jocului in care ne-am varat de buna voie. Secretul in acest caz, este unitatea, cooperarea si impartasirea si tocmai de aceea este bine sa ne ajutam unii pe altii in asa fel, incat sa invatam sa daruim si sa primim in mod corect. Si aceasta sectiune face parte din joc, iar daca te uiti pe harta, ai sa vezi ca ti se ofera si aici fel de fel de solutii si semnale, asa cum si eu mi-am primit propriul semnal luxandu-mi piciorul tocmai ca sa doara suficient de tare incat sa ma trezesc. Crede-ma ca stiu ce spun, fiindca chiar m-a durut, lovitura fiind atat de puternica, incat am crezut in prima faza ca imi zboara creierii afara de presiune, si nimeni nu m-a ajutat sa urc cele doua etaja care ma duceau inapoi in casa, asa ca am avut timp berechet si pana am urcat, si dupa ce am urcat si am stat singura singurica pana seara, sa cuget bine la ce doreste sa imi transmita universul prin aceasta patanie. Tot ce ti se ofera de Marele Artizan il poti numi bogatie daca stii sa privesti din unghiul cel bun, altfel patesti ca cel ce se plimba pe malul marii visand la bogatii, si in timp ce facea asta, tot lua de jos cate o pietricica si o arunca in mare, nevazand de ocupat ce era cu mintea iluzorie, ca fiecare pietricica de fapt era un frumos diamant. Asta este omul. Dumnezeu ne ofera nestemate, dar noi suntem atat de ocupati sa castigam la loto, incat nici macar nu bagam de seama ca deja avem bogatia in posesie. A te juca cu Dumnezeu, este cea mai intelepta gaselnita. Cand intelegi asta, viata chiar poata sa fie palpitanta, fiindca cu siguranta ca vei avea de descoperit o multime de sarade si talcuiri venite sub diverse forme, culori si miesme. Mai poti sa te plictisesti in acest caz? Te-ai gandit de ce seful tau se tot ia de tine in ultimul timp? Sigur n-ai avut timp de suparat ce ai fost. Sigur ca e greu sa intelegi ca poate e timpul sa faci o schimbare, ca poate e timpul sa o lasi mai moale daca lucrezi prea mult, sau sa faci altceva in functie de semnele inserate in tipetele lui. Oare de ce vecinul si-a deversat gunoiul in fata usii tale? Tu crezi ca este nesimtit, nedandu-ti seama ca probabil esti o persoana care e prea fixista in curatenie, iar universul se joaca cu tine. Sigur ca tot acesta este si motivul pentru care sotul si copiii isi lasa lucrurile pe unde apuca, iar cand mananca, firimiturile ramase peste tot, te scot din minti. Te-ai gandit vreodata ca ar fi timpul sa incetinesti? Sa vezi lucrurile si intr-un alt fel, sa inveti sa te mai odihnesti? Daca mintea ta se va linsiti, nemaiandreptandu-se in acea directie, ai sa vezi ca balciul din casa se va termina ca prin farmec. Am cunoscut pe cineva care nu suporta animalale, si cu cat se zborsea ea mai mult, cu atat i se umplea casa mai mult de animale, la un moment dat avand doua pisici si un caine, iar mai apoi o pisica si doi caini si uite asa, pana a invatat sa convietuiasca pasnic cu ele, iubindu-le pentru ceea ce si acestea sunt. Viata ta e plina zi de zi de minuni si ajutoare venite de peste tot, menirea ta fiind sa ghicesti talcul din semnele pe care universul ti le ofera, putand porni in directia cea buna. Cu cat reusesti sa rezolvi mai repede ecuatia, cu atat mai rapid viata ta se poate schimba, apropiindu-te tot mai mult si mai mult de usa magica. Cam ce crezi tu ca este un maestru, un ghid? Iti spun eu ce este. Este o persoana care si-a luat harta in mana si atent fiind la semne, aidoma personajului din Alchimistul, a reusit sa isi descopere comoara, la umbra caruia de atatea ori a dormit. Asta este un maestru de fapt. El a invatat sa se descurce cu harta si a ajuns la destinatie. Acum isi cauta tovarasi cu care sa ajunga la o alta destinatie, fiidca si-a dat seama, ca daca privesti lucrurile prin prisma unui joc, acesta chiar poate sa devina interesant. Retine totusi ca un maestru, isi cauta tovarasi nu servitori si nici sclavi. Un maestru autentic, doreste sa se bucure alaturi de altii de drum, nu sa se impuna si nici sa se foloseasca de altii. El a facut deja un drum singur, si si-a dat seama ca e mai placut cand sunt mai multi. De aici si decizia de a-si cauta tovarasi. Iti spun asta, fiindca daca te afli pe acest blog, si tocmai citesti aceste cuvinte, inseamna ca ceva in tine tipa dupa schimbare. Inca esti sub copac si te odihnesti nestiind ca ceea ce tu cauti se afla deja acolo, insa ca sa poti deschide sipetul fermecat, ai nevoie de cheie, si ca sa ai cheia, e musai sa ii gasesti fiecare parte. Acum ca stii, poti alege daca doresti sa faci acest drum de unul singur fiind atent la fiecare semn pe care universul ti-l releva prin cei pe care ii intalnesti, sau preferi in grup, sprijinindu-va unii pe altii. Indiferent care iti este alegerea, iti urez succes. Oricum, e bine sa inveti, ca totul in viata are un pret. Asta este ceea ce incearca sa ne invete Razboinicii Luminii. caleaspretine.wordpress.com

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Trezire divina. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Totul in viata are un pret

  1. anunturi zice:

    Waw, asta da informatiie valoroasa!

Enter your email address:Delivered by FeedBurner

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s