Autocompatimirea -o lectie de viata

Autocompatimirea sau mila de tine insuti ,face parte tot din mindrie . Fiindu-ti mila de tine ,denaturezi deja lucrurile , nu le mai vezi la adevarata lor valoare ci inclini spre a le vedea prin prisma sentimentelor proprii. Asa se intimpla cind ne automingiiem si plingem pentru durerile noastre . Ne alegem o traire si raminem in ea ,intr-o disperare crunta care nu inseamna altceva decit drumul spre pierzanie . Sa luam ca exemplu iubirea . Foarte multi dintre noi au suferit din dragoste . La inceput a fost o frumoasa poveste dintre o femeie si un barbat . Un basm care am fi dorit sa tina o viata . Insa, incet pe nesimtite, am ajuns la finalul povestii si deodata s-a deschis in noi rana despartirii de celalalt . Unul dintre personaje sufera intotdeauna . Fie barbatul fie femeia , intotdeauna unul iese sifonat . Cel sifonat este si cel care isi va plinge de mila . El va dori cu toata fiinta lui sa reia povestea de unde a lasat-o .Celalalt ,cel nesifonat ,doreste sa plece , sa se duca spre o alta poveste a vietii sale . Si uite asa ,unul ride altul plinge . Cel care plinge va purta aceasta coarda karmica dupa el pina isi va insusi ceea ce trebuia invatat din lectia de viata care i-a fost daruita spre evolutia sa proprie . Nu va trece peste aceasta durere pina nu o va intelege cu toata fiinta sa si pina ce subconstientul sau nu o va elibera . Chiar daca situatia in sine pare rezolvata la un moment dat ,daca nu este si asimilata , ea va reveni sub alta forma dar cu aceiasi tema , aceiasi lectie mereu si mereu . De fapt si de drept ce ne spune aceasta lectie , despre ce ne vorbeste ?  Ne vorbeste despre mindrie . Mindria noastra si autocompatimirea noastra …Cu multa truda vom scapa de acest copil al mindriei care este autocompatimirea . Pentru a iesi din acest labirint frumos decorat cu lacrimi si aduceri aminte este un singur drum ,drumul adevarat . Despatimirea . Aceasta despatimire incepe tot cu lacrimi insa cu lacrimi fierbinti catre ajutorul divin . Mai intii si intii este necesar a constientiza in ce ne scaldam si cu ce ne inbaiem .Adica  situatia in sine . Apoi sa intelegem de ce suntem in aceasta poveste ,ce am dorit de fapt ,ce ne-a atras , unde am gresit , ce legi am incalcat , pe cine am lezat . Aceasta lectie nu ne este data intimplator ci de obicei este plata altor incalcari ale legilor nescrise ale universului . Pocainta este primul lucru care arata ca cel in cauza a inceput sa inteleaga ca autocompatimirea nu il va ajuta cu nimic, ba  mai mult il va duce in depresie pina acolo incit ajunge a nu mai intelege rostul sau pe acest pamint . Dupa pocainta urmeaza lupta cu patimile , formele care au generat acea situatie . Si astfel , dupa o lupta apriga ne vom trezi curatiti , primeniti si dornici de intilnirea si cufundarea in Dumnezeul din noi . Intreaga viata e o cautare , un drum spre noi insine . Ca sa reusim este necesar a schimba putin conceptiile noastre despre aceasta lume si valorile ei . Ne-am obisnuit sa ne autoevaluam in functie de simtamintele noastre proprii fara a mai tine seama de semenii nostri si de sentimentele lor . Exista goana permanenta dupa „cit mai mult ” in toate . Pina si in iubire suntem adesea posesivi , individualisti si egoisti . Ii luam libertatea celuilalt si dorim sa-i devenim stapini in toate . Este bine sa privesti daca acesta  este sistemul tau de valori , daca asta este tot ce iti doresti de la viata . Sa te autocompatimesti cind te impiedici sau sa te umfli in pene ca un paun atunci cind iti iese ceva . Daca te intereseaza doar exteriorul tau sau poate pui pret si pe valorile sufletesti . Doar printr-o atentie mutata catre  interiorul tau vei   realiza  ca atitudinea ta iti poate crea echilibrul fizic sau moral de care ai nevoie ,sau dimpotriva te poate rasturna pina a nu mai intelege cine esti .Un indiciu al drumului pierdut este autocompatimirea, jalea si amaraciunea  .Indiciul drumului bun este linistea interioara , calmul ,zimbetul tau senin ,armonia cu tine insuti . Viata este o combinatie de reusite si esecuri -ai nevoie si de una si de cealalta pentru a te desavirsi ca fiinta . Ne concentram adesea pe cea ce nu avem inloc sa fim recunoscatori pentru toata abundenta de care ne bucuram . Pina si apa care curge nestingherita la robinet este o abundenta de care trebuie sa fim recunoscatori . Multe alte popoare nu o vor avea niciodata . O vor cara cu spatele si cu miinile si o vor consuma cu bagare de seama . Avem parte de mai multe binefaceri decit ne dam noi seama . Sta in eul nostru sa nu apreciem ceea ce avem decit atunci cind inevitabilul se produce si ceea ce am avut dispare . Sa incercam sa ne controlam aceasta latura urita a egoului nostru .O boala ,pierderea cuiva drag , un esec si sa nu vorbesc de alte traume sunt tristeti care produc mari dureri . Toate aceste experiente ne formeaza , ne invata compasiunea ,iubirea si intelegerea si ne daruiesc profunzime in gindire . Toate la un loc ne  reprezinta ca om , ne diferentiaza intre noi . Un om trecut prin diverse experiente va fi un om invatat de viata ,un nou om care nu blameaza problemele ,invata din ele lectia sa si le accepta ca parte integranta a vietii. Si astfel acest nou om isi transforma ranile si durerile in sursa de intelepciune si dar placut Domnului .

Cu drag ,

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Alte subiecte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Enter your email address:Delivered by FeedBurner

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s